Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intr-o perioada nefasta pentru invatamantul romanesc, avand o lege a Educatiei adoptata prin asumarea raspunderii, desi a starnit de la inceput controverse si proteste din partea tuturor, schimbarile sunt absolut necesare, insa toate noile incercari de a rezolva situatia starnesc suspiciuni. Noul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu, a venit cu ideea introducerii bacalaureatului profesional, care sa le dea tuturor absolventilor de liceu posibilitatea integrarii pe piata fortei de munca, insa si aceasta solutie, care da roade in alte tari europene, a fost criticata de catre adversarii politici.
Daca situatia bacalaureatului se va putea rezolva prin introducerea unei examinari mai simple, pentru cei care nu doresc sa-si continue studiile, ci sa se integreze pe piata fortei de munca, in invatamantul gimnazial raman multe semne de intrebare legate de schimbarile pe care le-a adus noua lege a Educatiei, respectiv clasa zero si introducerea clasei a noua la gimnaziu. Pentru clasa a noua inca se poate lua o decizie legislativa care sa rezolve situatia, insa clasa pregatitoare va da inca multa bataie de cap tuturor, pentru ca a fost deja introdusa, din acest an universitar, conform legii.
JN: Cum s-a ajuns la solutia introducerii bacalureatului profesional?
Ecaterina Andronescu: Si anul trecut si anul acesta au ramas foarte multi absolventi de liceu fara diploma, iar multi dintre acestia nu mai au nicio sansa de a-si obtine diploma, daca nu se face aceasta schimbare. Pe de alta parte, angajatorii refuza absolventii de liceu care nu au diploma de bacalaureat. Aceste lucruri, adunate, la care s-au adaugat foarte multe solicitari din partea celor ce doresc abordarea diferentiata a bacalaureatului, ne-au condus la urmatoarea formula: bacalaureatul national ramane neschimbat, dar se adauga aceasta formula de bacalaureat profesional care inseamna accentuarea competentelor si care-l va determina pe absolvent sa devina mai competeitiv pe piata fortei de munca. Din acest motiv cele doua forme de bacalaureat au in comun evaluarea celor trei competente, apoi, cei care se inscriu pentru bacalaureatul profesional trebuie sa elaboreze un proiect si sa sustina o proba practica. Vor sustine, de asemenea, o proba scrisa la educatie antreprenoriala. Aceasta structura a examenului de bacalaureat profesional determina accentuarea suplimentara a competentelor profesionale care sa-l ajute si sa-i permita absolventului un acces mai facil pe piata fortei de munca. Aceasta diploma de bacalaureat profesional ii da dreptul absolventului sa aiba acces pe piata muncii, desi nu are dreptul de acces la invatamantul superior. Optiunea este a elevului si a familiei lui, nu se impune o varianta sau alta.
JN: Elevii pot opta simultan pentru ambele forme de bacalaureat?
Ecaterina Andronescu: Am gandit aceste forme de examinare astfel incat sa fie in succesiune, mai intai sa fie sustinut bacalaureatul profesional, apoi sa se poata sustine bacalaureatul national, cu probele scrise. Incep probele de competente, apoi cei inscrisi la bacalaureatul profesional sustin probele acestei forme de examinare si abia apoi incep probele scrise pentru bacalaureatul national. Orice elev se poate inscrie la ambele forme de examinare. Apoi, daca dupa mai multi ani, un absolvent cu diploma de bacalaureat profesional doreste sa se inscrie in invatamantul superior, poate sustine probele care fac diferenta intre cele doua tipuri de bacalaureat. Am pornit de la faptul ca anul trecut si anul acesta s-au adunat, in total, circa 150.000 de absolventi de liceu care nu au diploma de bacalaureat si care, de cele mai multe ori, sunt refuzati la angajare, pe piata muncii. Pentru ca nu toti absolventii de liceu merg in invatamantul superior, am ajuns la concluzia ca solutia cea mai buna este sa separam apele. Pe cei care merg spre productie, sa-i orientam spre formarea unor competente si abilitati antreprenoriale, iar pentru cei care merg spre invatamantul superior, sa pastram bacalaureatul asa cum s-a sustinut in 2009, 2010 si 2011, cu aceleasi discipline, cu acelasi continut.
JN: In legatura cu bacalaureatul national se mai pot face schimbari?
Ecaterina Andronescu: Nu vor fi modificari, dar vom vorbi despre o mai buna adecvare a subiectelor, in sensul ca aceia care au avut la o disciplina sapte ore pe saptamana nu pot avea aceleasi subiecte cu cei care au avut trei ore pe saptamana. Amendamentele pe care comisia le-a acceptat pentru Ordonanta de Urgenta a Guvernului care gestioneaza examenul de bacalaureat nu schimba bacalaureatul asa cum a fost el sustinut din 2009 incoace. In 2009, 2010, 2011, bacalaureatul s-a sustinut pe probele care se vor sustine si in acest an scolar 2012-2013. Adauga in plus diploma de bacalaureat si examenul de bacalaureat profesional pentru cei care se reorienteaza spre piata muncii. Aceasta diploma pentru cei care merg spre piata muncii le confera absolventilor o finalizare a liceului si le atesta competentele. In, plus prin continut, aceasta forma de bacalaureat, bacalaureatul profesional, se adauga la competentele pe care elevul le castiga in timpul anilor de liceu.
JN: Universitatile paticulare ar putea fi afectate de aceasta noua forma de examinare? Ar putea avea mai putini studenti?
Ecaterina Andronescu: Universitatile particulare nu au nimic de pierdut. Oricum vorbim despre cei care nu ajungeau sa ia examenul de bacalaureat si pentru a veni in sprijinul lor am introdus aceasta forma de bacalaureat care-i poate integra pe piata fortei de munca. Schimbarea este in avantajul elevilor, nu am urmarit avantajul universitatilor, dar nu putem neglija faptul ca aceasta noua forma de examinare reprezinta o metoda de filtrare a absolventilor si ca universitatile vor primi absolventi mai buni.
JN: Cum s-ar putea rezolva problema claselor pregatitoare care nu sunt inca bine puse la punct, dar sunt totusi introduse in sistem?
Ecaterina Andronescu: Pe de o parte, eu m-am pronuntat public inainte de a da ministerul ordinul de ministru pentru formarea acestor clase. Mi s-a parut necesara schimbarea, insa era mult mai bine ca aceste clase sa fie pastrate in gradinite, nu sa intre in scoli. Din pacate, acum doua luni, cand am preluat mandatul de ministru, inscrierile la aceste clase erau deja finalizate, iar sa intorc parintii inapoi mi s-a parut ca ar fi un act necugetat din partea mea. Astfel, nu am avut decat solutia sa acceleram pregatirea pentru intrarea cu aceasta clasa intr-o situatie de normalitate la inceputul anului scolar. De aceea nu a plecat niciun inspector in vacanta, i-am tinut “in priza', saptamanal am avut videoconferinte si am incercat sa acceleram pregatirea pentru aceasta clasa pregatitoare. Ca urmare, situatia se apropie de normalitate in legatura cu dotarile cu mobilierul scolar. Spun aproape de normalitate, deoarece trebuie sa cercetam cateva situatii si sa aflam de ce unele firme care au castigat licitatiile au mers mai mult decat le permitea capacitatea lor si au anuntat cu o saptamana in urma ca amana cu o luna dotarea claselor cu mobilier. Ca urmare, inspectoratele au reziliat contractele si s-au adresat altora care vor trimite mobilier pana la inceputul anului scolar. De asemenea, am avut de urmarit ce se intampla cu achizitia materialului didactic si suntem in situatia de a spune ca inceputul anului scolar va insemna si finalizarea predarii materialelor didactice catre toate scolile. Pe 7 septembrie s-a incheiat procesul de formare a corpului profesoral, iar acolo unde mai apar situatii de cadre didactice care nu au intrat in procesul de formare, problema va fi rezolvata de inspectorat, insa aceste cazuri sunt foarte putine.
JN: Situatia va ramane in continuare aceasta sau v-ati gandit sa faceti si alte schimbari in legatura cu aceste clase pregatitoare?
Ecaterina Andronescu: Vom face o prima evaluare la jumatatea anului scolar, analizand punctele tari si punctele slabe si, in functie de echilibrul dintre aceste doua tipuri de concluzii, vom decide daca vom merge in continuare cu aceste clase in scolile gimnaziale sau le vom intoarce la gradinite. Asta se va putea face doar incepand de anul viitor, pentru ca cei care au intrat acum, evident, vor merge in continuare cu aceeasi invatatoare pana finalizeaza ciclul de invatamant primar. Trebuie sa mai mentionez ca aceste clase, in foarte multe locuri s-au improvizat in salile de sport, astfel incat nu mai avem disponibilitate pentru orele de educatie fizica, fara spatiul adecvat. De asemenea, foarte multe clase pregatitoare s-au facut in laboratoarele de fizica, chimie sau biologie, astfel incat pierdem atractivitatea acestor discipline de importanta majora in curriculumul scolar. De asemenea, trebuie sa avem in vedere si faptul ca vom avea in aceeasi curte a scolii copii de la 4 la 15 ani, situatie care nu va aduce foarte multa liniste in scoala respectiva. Dupa ce vom face o analiza, la sfarsitul semestrului intai, vom trage concluziile necesare si vom lua masuri.
JN: S-ar putea renunta la clasa pregatitoare?
Ecaterina Andronescu: In urma analizei pe care o vom face, aceasta clasa pregatitoare s-ar putea intoarce la gradinita sau ar putea ramane la gimnaziu, insa un lucru este foarte clar: aceasta clasa zero va ramane in invatamantul obligatoriu. A intrat prin lege in invatamantul obligatoriu si cred ca este corecta aceasta solutie, pentru ca, in felul acesta obligam toti copiii sa parcurga aeasta etapa. Clasa pregatitoare trebuie sa mearga inainte. Ea este prevazuta de Legea educatiei nationale. Tot ceea ce am putut sa fac eu si sa facem noi, ca minister, in aceste doua luni, am facut. Am descentralizat spre scoli achizitia de mobilier scolar, s-a incheiat, cum spuneam, formarea cadrelor didactice care vor intra la aceasta clasa si au inceput sa se aduca in scoli materialele didactice necesare, proces care se va incheia pana la inceputul anului scolar in toate unitatile de invatamant.
JN: Ce se va intampla cu introducerea clasei a noua la gimnaziu, lucru care, conform noii legi a Educatiei, ar trebuie sa se aplice incepand cu anul viitor?
Ecaterina Andronescu: Pentru acest lucru vom modifica legea. Avem aceasta preocupare pentru ca, daca scolile gimnaziale au avut probleme cu clasa pregatitoare si au improvizat de multe ori salile in laboratoare, s-ar crea haos in momentul in care s-ar mai introduce si clasa a noua in acelasi spatiu. Clasa a noua va ramane la liceu.
JN: Ce alte modificari legislative mai aveti in vedere?
Ecaterina Andronescu: Suntem acum in etapa in care facem analiza tuturor articolelor de lege si acolo unde s-au produs efecte negative, va trebui sa le corectam. Este prematur, in acest moment, sa vorbim despre asta. In legatura cu acest an scolar, modificarile se refera la programul de masuri si actiuni pentru ameliorarea calitatii procesului de invatamant, astfel incat, la sfarsitul anului, la evaluarea de la clasa a opta si la bacalaureat sa nu mai avem rezultatele nemultumitoare pe care le-am avut anul acesta. Vom urmari cu mare atentie aplicarea acestui plan. Avem cateva etape pe care trebuie sa le parcurgem. O etapa este cea a evaluarilor pe care le-am cerut fiecarui inspectorat scolar. Am cerut sa se realizeze o analiza la nivelul fiecarui liceu, cu bune si cu rele, ca apoi sa vedem care au fost cauzele rezultatelor slabe de la bacalaureat si care ar putea sa fie obiectivele noastre pentru a remedia aceste cauze, astfel incat sa nu reeditam anul viitor aceleasi rezultate nefericite. Aceasta este o alta pista a analizei noastre, care se concentreaza pe adecvarea subiectelor de examene programelor scolare pe care elevii le-au parcurs in timpul anilor de liceu.
JN: Cum este posibil ca la inceputul anului scolar sa existe scoli, ca in fiecare an, nepregatite pentru a-si primi elevii?
Ecaterina Andronescu: Pregatirea scolilor pentru debutul anului scolar este responsabilitatea administratiei locale, a primariilor. Au fost si primarii care nu au dispus de resursele necesare. De aceea, printr-o hotarare de Guvern care a fost aprobata in sedinta de miercuri (5 septembrie - n.r.), noi am alocat 25 de milioane de lei catre teritoriu, pentru situatiile de urgenta.
JN: Ce rezultate ati avut in urma evaluarii situatiei sistemului de invatamant, imediat dupa ce ati preluat mandatul de ministru al Educatiei?
Ecaterina Andronescu: Am facut o analiza a rezultatelor nationale si am ajuns la mai multe concluzii. Prima concluzie este ca s-au polarizat liceele extraordinar de mult. Daca la liceele teoretice promovarea se duce peste 80%, sunt judete care urca pana la 90%, in schimb, la liceele tehnologice, promovarea nu trece de 25%. Ca urmare, avem o mare problema cu liceele tehnologice si am ajuns la concluzia ca trebuie sa regandim invatamantul tehnologic. Mai este o mare problema legata de datele de la intrarea in liceu. Ceea ce s-a intamplat la bacalaureat este legat de ceea ce s-a intamplat la intrarea in liceu. Am analizat rezultatele de anul acesta, la clasa a opta, iar concluziile sunt ingrijoratoare: 56.000 de copii, adica 34% din promotie, nu au luat la evaluare nici media 5. Acest segment se indreapta, prin repartizarea computerizata, catre liceele tehnologice. Astfel se explica ce se intampla la examenul de bacalaureat cu acest segment. Daca privim si mai in profunzime, din cei 56.000 de absolventi ai clasei a opta care nu au promovat macar cu nota 5 examenul de evaluare, 37.000 provin din scolile din mediul rural. Acestea sunt efectele comasarii a 2.000 de scoli, ale faptului ca scolile s-au indepartat de locul unde elevii locuiesc, astfel incat elevii nu mai ajung la scoala sau ajung foarte obositi si nu mai dau randament. Noi va trebui sa ne concentram, in anul scolar urmator, asupra acestor aspecte. Daca 56.000 de copii de la clasa a opta nu au luat macar media 5 la examenul de evaluare, cu ei intram apoi in liceele care dau rezultatele dezastruoase de la bacalaureat. Noi de aici trebuie sa gasim solutii. Din scoala generala vin elevi cu foarte multe lacune pe care liceul nu le poate acoperi. Va trebui sa gasim, pentru fiecare ciclu de invatamant, solutii care sa ne indeparteze de situatia aceasta de a masura rezultate dezastruoase la finalul ciclurilor de studiu.
JN: Sistemul de camere video este cel mai eficient sau s-ar putea face o educatie in acest sens?
Ecaterina Andronescu: Daca educatia este in sensul respectarii setului de valori, atunci camerele n-ar trebui sa fie acolo. Pana cand vom ajunge acolo, acesta este un sistem restrictiv, din pacate.
JN: S-a vorbit mult despre stresul elevilor in prezenta camerelor. Este acesta unul dintre factorii care genereaza rezultatele slabe de la examene? Le percep elevii ca pe o amenintare? Sistemul de camere video este cel mai eficient sau s-ar putea face o educatie in acest sens?
Ecaterina Andronescu: Camerele nu ameninta niciun elev, dar faptul ca aceste camere ar putea produce un stres elevilor nu poate fi negat. Mie imi pare rau pentru profesori, pentru ca eu, ca dascal, m-as simti jignita sa vina cineva in sala in care dau examen si sa-mi monteze camere, pentru ca ar insemna ca eu, ca dascal, nu sunt in stare sa fac o evaluare corecta. De aceea, din punctul meu de vedere, consider aceste camere cel putin inadecvate cu ceea ce inseamna calitatea de profesor.
JN: S-ar putea renunta la camere in urmatoarea sesiune?
Ecaterina Andronescu: Nu cred ca reusim sa renuntam la camere atat de repede din punctul de vedere al educatiei, dar am putea sa reusim prin implementarea unui sistem de evaluare care sa faca imposibil copiatul.
JN: Sistemul de supraveghere va fi aplicat si pentru bacalaureatul profesional?
Ecaterina Andronescu: Bacalaureatul profesional va fi un examen desfasurat in conditii la fel de stricte ca si bacalaureatul national. Din punct de vedere al supravegherii, nu vom cobori stacheta. Vrem sa fie un examen la fel de serios ca si bacalaureatul national.
