Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În noiembrie 2010 ştirea că generalul de Poliţie Dan Fătuloiu, secretar de stat în Ministerul de Interne, a fost mituit cu 1 milion de euro a “spart” audienţele televiziunilor şi a ţinut prima pagină a ziarelor.
Mituitorul a fost desemnat Cătălin Chelu, om de afaceri cu o prezenţă în zeci de companii, reţinut în parcarea de lângă MI. Chelu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti în 2012 pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă. Procurorii DNA au reţinut în rechizitoriu că Fătuloiu Dan ar fi primit, în 19 noiembrie 2010, 212.850 lei cu titlu de mită. În aceeaşi zi, Chelu i-ar fi oferit aceluiaşi demnitar Fătuloiu 300.000 de euro, în numerar. Procesul se află acum în apel. Motivele apelului declarat de apărător relevă însă o serie lungă de neconcordanţe, abateri de la proceduri, abuzuri menite să-l înfunde pe Cătălin Chelu şi, în acelaşi timp, să-i scoată din cauză pe Fătuloiu Dan şi pe fiul acestuia, Fătuloiu Alexandru.
Cităm pe larg din acest document al apărării, nu pentru a influenţa judecătorii Curţii de Apel. Motivaţia apărătorului precizează explicit că apelul nu se referă la inculpatul apelant Chelu Cătălin.
Marea problemă a acestui proces este că Dan Fătuloiu şi Alexandru Fătuloiu, denunţători în dosar, au fost făcuţi scăpaţi de procurorii DNA în condiţii care nasc multe controverse. Lipsa unui flagrant real, interesele economice ale familiei Fătuloiu în ciocnire cu ale “mituitorului” Chelu, şantajat de fapt de chestorul şef, ridică semne de întrebare asupra anchetei vizate de Lucian Papici şi efectuate de procurorii DNA Viorel Cerbu şi Mirică Florentina.
Apelul la sentinţa din dosarul Nr. 60373/3/2010, aflat pe rol la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia II-a Penală se sprijină pe o serie de argumente juridice documentate, care aduc în atenţie felul în care au fost “extraşi” cu NUP din dosar Fătuloiu Dan şi Fătuloiu Alexandru.
În rechizitoriu s-a dispus faţă de Fătuloiu Dan şi Fătuloiu Alexandru, primul pentru infracţiunea de luare de mită şi al doilea pentru complicitate la această infracţiune, neînceperea urmăririi penale deoarece “au sesizat, prin denunţurile formulate la 10 august 2010, fapta de dare de mită cercetată în prezenta cauză (fără ca, la acea dată, organele de urmărire penală să fie încunoştiinţate, în alt mod, de comiterea acelei infracţiuni), precum şi că, ulterior, pe parcursul cercetărilor efectuate în acest dosar, au cooperat cu organele judiciare, în vederea stabilirii adevărului şi obţinerii de probe se constată că în sarcina sus-numiţilor nu se poate reţine săvârşirea infracţiunii de luare de mită deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, în privinţa laturii subiective.”
Procurorii s-au autodelegat
Problemele acestei anchete încep cu chestiuni de procedură, devenite motiv de apel. Astfel apărătorii constată lipsa rezoluţiilor de delegare a procurorilor care au efectuat urmărirea penală şi au finalizat această activitate prin rechizitoriul din 14 decembrie 2010.
Urmărirea penală şi finalizarea acesteia s-a înfăptuit de Florentina Mirică – procuror şi Viorel Cerbu – procuror şef adjunct al Secţiei de Combatere a Corupţiei, fără ca în dosar să existe o rezoluţie prin care aceştia să fie delegaţi de procurorul şef al secţiei, ca procuror ierarhic superior.
De asemenea, din examinarea dosarului rezultă că au fost date mai multe ordonanţe prin care ofiţeri de poliţie judiciară au fost desemnaţi să efectueze acte de cercetare penală sau activităţi procedurale.
La 19 noiembrie 2010 s-a întocmit, la sediul MAI, procesul verbal de constatare a “infracţiunii flagrante”.
Acest proces verbal este întocmit şi semnat de Cerbu Viorel – procuror şef adjunct secţie şi de Petre Adrian, Peţa Marius şi Petre Daniela – ofiţeri de poliţie judiciară în cadrul DNA, care, de asemenea, nu au fost delegaţi să lucreze în acest dosar, la constatarea în flagrant a infracţiunilor.
Papici se face că nu vede
Examinând denunţul formulat la DNA de Fătuloiu Dan, înregistrat sub nr. 218/P/2010, constatăm că acesta este rezoluţionat astfel:
“10.08.2010 – Se înregistrază în evidenţa cauzelor penale. Soluţionez personal. Procuror şef adjunct secţie”, adică procuror Viorel Cerbu.
În acelaşi mod s-a procedat şi în cazul denunţului din 10 august 2010 formulat de Fătuloiu Alexandru şi înregistrat în evidenţa cauzelor penale tot la nr. 218/P/2010.
Regulamentul de ordine interioară al DNA, aprobat de ministrul Justiţiei prin Ordinul nr. 2184/C din 2 octombrie 2006, nu reglementează “autodelegarea” şi “autoînvestirea” sau repartizarea dosarelor penale pentru efectuarea urmăririi penale.
Dispoziţiile referitoare la înregistrarea cauzelor şi repartizarea lor pe procurori sunt date în competenţa procurorului şef de secţie.
În speţă procurorul Viorel Cerbu nu a fost delegat de procurorul şef secţie, pentru că aceasta din urmă nu i-a repartizat lucrările respective. Procedând în acest mod a fost evitat procurorul şef secţie, care este obligat prin Regulament să urmărească şi să răspundă de repartizarea cauzelor, pe criterii obiective, potrivit legii.
Nelegalitatea semnalată mai sus ar fi trebuit sesizată de procurorul şef al Secţiei de Combatere a Corupţiei care, la 14 decembrie 2010, pretinde că a verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei dosarul cauzei, semnând rezoluţia menţionată pe rechizitoriu, în conformitate cu art. 364 alin. 3 C.p.p.
Această rezoluţie aparţine procurorului Lucian Papici, procuror şef al Secţiei de Combatere a Corupţiei.
Calitatea denunţătorilor
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa penală apelată, nu a examinat dacă denunţurile formulate de cei de mai sus îndeplinesc condiţiile de legalitate şi dacă acestea, în final, pot constitui temeiuri de drept pentru adoptarea unei soluţii de impunitate.
Din examinarea dosarului rezultă că la 10 august 2010 s-au prezentat la conducerea DNA numiţii Fătuloiu Dan, Fătuloiu Alexandru şi Văsâi Gheorghe, care, prin denunţuri, au sesizat demersurile ce le-ar întreprinde unele persoane pentru a-l corupe pe Fătuloiu Dan, care a deţinut mai multe funcţii în cadrul structurilor judeţene şi centrale ale Poliţiei Române.
Trebuie semnalată împrejurarea că în faza urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti denunţul (declaraţia) din 10 august 2010, formulat de Vasâi Gheorghe, director general la SC GIREXIM UNIVERSAL SA Piteşti nu a fost evaluat de procurori.
Fătuloiu Dan a avut o funcţie de consilier la Ambasada României din Washington DC – SUA. A revenit în ţară şi, de la 1 octombrie 2009 până la 10 august 2010, a deţinut funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul MAI. Fătuloiu Alexandru, fiul lui Fătuloiu Dan, a desfăşurat activităţi comerciale, cu predilecţie în judeţul Argeş. A avut relaţii de afaceri cu SC ALPROM SA din Piteşti.
Cu privire la calitatea de denunţător a celor de mai sus menţionăm următoarele:
– Denunţătorul este participant în procesul penal. El este folosit de organul de urmărire penală pentru a da declaraţii prin care să susţină faptele denunţate.
– Denunţătorul nu poate avea statutul de martor şi pe durata procesului penal nu poate fi audiat în această calitate, având în mod indiscutabil interese procesuale proprii.
Instanţa de judecată, ca de altfel şi organul de urmărire penală, trebuie să aprecieze denunţul ca pe o sursă de informare, pentru că denunţul nu este un mijloc de probă prevăzut de lege.
Organele judiciare au o obligaţie, aceea de a se edifica asupra interesului, justificării atitudinii de a denunţa.
În rechizitoriu, faţă de denunţătorii Fătuloiu Dan şi Fătuloiu Alexandru au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată motivate de împrejurarea că ei au încunoştiinţat DNA, pentru prima dată, despre comiterea infracţiunilor de dare şi luare de mită.
Se mai invocă şi împrejurarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în privinţa laturii subiective.
Aceste soluţii nu sunt temeinice şi legale, netrimiterea în judecată a lui Fătuloiu Dan pentru luare de mită şi a lui Fătuloiu Alexandru pentru complicitate la luare de mită este abuzivă deoarece: Fătuloiu Alexandru s-a implicat, alături de Badea Niţache, în demersurile pentru ca Chelu Cătălin, presupusul mituitor, să aibă întrevederi cu chestorul de poliţie Fătuloiu Dan, în care să se discute despre existenţa unor presupuse dosare penale privindu-l pe mituitor, în lucru la mai multe parchete şi organe de cercetare penală.
Fătuloiu Alexandru şi Badea Niţache au pus la cale, primul sub directa îndrumare şi supraveghere a procurorilor, pe o perioadă de câteva luni, realizarea pretenţiei de un milion euro a lui Fătuloiu Dan.
La rândul lui, Fătuloiu Dan nu a respins niciodată o asemenea situaţie, continuând după denunţ, în intervalul august – noiembrie 2010, să ţină legătura cu Badea Niţache şi Fătuloiu Alexandru, interesându-se despre posibilităţile financiare şi modalităţile în care ar intra în posesia banilor. El a oferit variante de locuri de întâlnire cu Chelu Cătălin, dândule, la un moment dat, un număr de telefon mobil celor “interesaţi” ca să poată purta discuţii direct cu aceştia.
Fătuloiu, fără sancţiuni, dar cu banii daţi În OUG nr. 43/2002 privind DNA, la art. 19 se prevede că persoana care a comis una dintre infracţiunile atribuite prin prezenta ordonanţă de urgenţă în competenţa DNA, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzută de lege.
În condiţiile de mai sus, cel puţin primii doi denunţători, Fătuloiu – tatăl şi fiul – ar fi putut beneficia de reducerea pedepsei şi nicidecum de absolvirea lor de sancţiune.
Considerăm că modalitatea adoptată de procuror este de natură să favorizeze denunţătorii.
Mai mult, Fătuloiu Dan şi fiul său au realizat, într-o perioadă mare de timp, mai multe acţiuni consemnate în convorbirile interceptate şi înregistrate cu celelalte persoane implicate în cauză. În special Fătuloiu Dan a devenit interesat şi a insistat să ştie care îi va fi răsplata pentru a face ceva ce avea legătură sau nu cu atribuţiile lui de serviciu. Acesta a avut convingerea că săvârşeşte infracţiunea de luare de mită în modalitatea “pretinderii” unor sume de bani. Funcţiile şi pregătirea profesională ale acestuia nu-l apără de răspundere penală pentru că probele directe îl arată ca fiind interesat, în unele împrejurări şi la diferite date, să ştie când şi unde i se vor înmâna sumele care totalizau un milion de euro.
De asemenea, Fătuloiu Dan şi chiar fiul lui nu au respins niciodată iniţiativa de a fi mituit chestorul de poliţie.
Nici invocarea de cei doi menţionaţi mai sus că ar fi respectat indicaţiile şi scenariul procurorilor nu-i apără de răspundere penală deoarece sunt probe directe în dosar care demonstrează că ei nu au acţionat ca nişte roboţi.
Probe fără suport legal
Apelul relevă şi nulitatea absolută a unor probe, în special a interceptă rilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate de Fătuloiu Dan şi celelalte persoane implicate în cauză:
În sentinţa apelată instanţa de fond nu a făcut o analiză temeinică a modalităţilor în care s-au autorizat, interceptat şi înregistrat convorbirile telefonice sau ambientale, recunoscându-le acestora forţă probantă în stabilirea vinovăţiei inculpaţilor.
O altă activitate desfăşurată în faza urmăririi penale cu nerespectarea dispoziţiilor procedurale în special şi prin ignorarea drepturilor procesuale ale inculpaţilor arestaţi este cea concretizată în procesul verbal de desigilare, înscrierea bancnotelor şi identificarea unor înscrisuri la 22 noiembrie 2010 la sediul DNA, activitate care s-a desfăşurat în absenţa inculpaţilor reţinuţi şi a avocaţilor acestora. Activitatea s-a referit la suma de 212.850 lei ce s-ar fi aflat într-o pungă de plastic despre care se susţine că Fătuloiu Dan, chestor de poliţie şi denunţător în speţă, a primit-o de la Chelu Cătălin într-o piaţă publică din apropierea sediului MAI.
Această activitate provoacă mari suspiciuni mai ales că Chelu Cătălin a susţinut în permanenţă că în pungă ar fi fost o agendă şi nişte pixuri. Suma de 212.850 lei ridicată cu proces verbal la 19 noiembrie 2010 din autoturismul folosit de Chelu Cătălin cu ocazia “flagrantului” face obiectul unei activităţi ulterioare a procurorilor DNA, mai precis din 22 noiembrie 2010. La această dată s-a procedat la desigilarea, înscrierea bancnotelor şi identificarea unor înscrisuri. Această activitate s-a realizat în absenţa inc. Chelu Cătălin, care era reţinut şi se afla la dispoziţia procurorilor, fiind încălcat dreptul la apărare a acestuia. Din dosar nu rezultă care a fost destinaţia sumei precizate mai sus în intervalul 19-22 noiembrie 2010.
Interesele financiare ale familiei Fătuloiu:
Din actele de urmărire penală şi activităţile desfăşurate de organele competente ca şi din cercetarea judecătorească a rezultat că Fătuloiu Dan, chestor de poliţie, secretar de stat în MAI şi denunţător în cauză a avut puternice interese economico–financiare ca inc. Chelu Cătălin să nu pătrundă în administrarea şi gestionarea patrimoniului SC ALPROM SA.
Astfel, soţia lui Fătuloiu Dan, fiul acestora, Fătuloiu Alexandru, şi socrul său, Oancea Ion, au desfăşurat activităţi comerciale, prin societăţi comerciale proprii, cu SC ALPROM SA Piteşti pe o perioadă de mai mulţi ani, obţinând importante venituri. De exemplu, Fătuloiu Carmen, patroană la SC PAM CARMINIS 2001 SRL Topoloveni, în baza contractului nr. 16 din 30 ianuarie 2002, a facturat mărfuri în valoare de 1.134.633.463 lei.
Din evidenţele SC ALPROM SA Piteşti rezultă că în intervalul 2001- 2009, în diferite perioade, societăţile comerciale aparţinând familiei Fătuloiu au încasat importante sume în euro, după cum urmează:
– SC PAM CARMINIS – 42.824
– SC MONDO MOBILE SRL – 108.101
– SC FAN GROUP – 29.611
– SC FABIMEX – 416.741
Într-un memoriu olograf al inc. Chelu Cătălin adresat Tribunalului Bucureşti la 17 decembrie 2010 acesta explică interesele numiţilor Fătuloiu Dan, Fătuloiu Alexandru, Badea Niţache şi Văsâi Gheorghe în SC ALPROM SA Piteşti.
Autorul memoriului argumentează implicarea lui Fătuloiu Alexandru şi Badea Niţache în prejudicierea SC ALPROM SA cu 3,4 milioane RON.
Precizăm instanţei de judecată că, după preluarea administrării acestei societăţi de către Chelu Cătălin, noua conducere a dispus mai multe măsuri restrictive care au afectat financiar partenerii din familia Fătuloiu.
În acelaşi memoriu adresat instanţei, Chelu Cătălin făce referiri la Badea Niţache, care a susţinut că “o mare parte din beneficiile sale financiare mergeau către familia Fătuloiu – a încercat să mă determine încă de la început, din toamna anului 2009, să muşamalizez acea înşelăciune de la SC ALPROM SA Piteşti de 3,4 milioane RON spunându-mi că banii furaţi nu sunt la el, ci sunt la o persoană grea de care trebuie să mă feresc, numindu-l aici pe Dan Fătuloiu”.
Înregistrări, înscrisuri, declaraţii şi mai ales numeroase fapte îl implică pe chestorul Dan Fătuloiu ca dirijor al operaţiunii de constrângere şi şantaj asupra lui Chelu Cristian prin interpuşi sau operaţiuni ale Poliţiei.
Spaţiul limitat ne obligă la a restrânge alte argumente ale apărării în apelul la sentinţa Tribunalului Bucureşti.
Aşteptăm decizia Curţii de Apel Bucureşti pentru a relua firul acestui scandal de corupţie, anchetat unidirecţional de DNA.
Care sunt motivele scoaterii lui Fătuloiu Dan şi Fătuloiu Alexandru dintre acuzaţi, rămâne un mister.
