Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Traian Băsescu este singurul politician şi singurul înalt demnitar în funcţie care beneficiază de protecţie penală pentru faptele comise înainte de a fi preşedinte, dar şi pentru cele săvârşite în timpul mandatului. Acest lucru nu l-a stabilit Constituţia sau o instanţă de judecată, ci... procurorii. Începutul i se datorează lui Daniel Morar, DNA trecând pe linie moartă dosarul “Flota” prin invocarea unei aşa-zise imunităţi prezidenţiale. Teza lui Morar a fost preluată şi de Codruţa Kovesi după ce a preluat conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Practic, Traian Băsescu poate face absolut orice în această perioadă, pentru că nu trebuie să dea socoteală în faţa Justiţiei. Acest lucru este cu atât mai absurd cu cât în Constituţia României scrie clar că preşedintelui în funcţie i se aplică prevederile articolului 72, ca şi parlamentarilor. Potrivit acestui articol, deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Daniel Morar şi Codruţa Kovesi au sărit peste Constituţie pentru a-i garanta protecţie penală lui Traian Băsescu
Doi procurori au decis că preşedintele României nu poate fi cercetat penal în timpul mandatului. Daniel Morar, fostul şef al DNA, şi Codruţa Kovesi, actualul şef al DNA, i-au acordat această protecţie penală lui Traian Băsescu, interpretând dispoziţiile Constituţiei într-o manieră partizană. În mod normal, asupra unei chestiuni atât de complexe ar fi trebuit să existe o decizie judecătorească, eventual o opinie a Curţii Constituţionale.
Cum s-a născut povestea aşa-zisei imunităţi a preşedintelui? Cuvântul magic este “flota”. Dosarul cu acest nume a fost tras pe linie moartă de către DNA invocându-se imunitatea prezidenţială. După ce la conducerea DNA a venit Codruţa Kovesi, s-a repetat aceeaşi poveste. Întrebată despre dosarele lui Băsescu, Kovesi a declarat: “Vor fi investigate de colegii care le au în lucru. Până în acel moment, nu se poate efectua urmărirea penală pentru că există acea imunitate pentru preşedintele României. În dosarul «Flota» faţă de celelalte persoane, în anii anteriori, s-a dat o soluţie, ea a fost atacată la Înalta Curte, dacă nu mă înşel, sau la instanţa de judecată şi a fost respinsă, deci practic a rămas soluţia de netrimitere în judecată definitivă. În momentul în care în aceste dosare se va putea lucra datorită faptului că nu mai există acea imunitate prevăzută de lege, sunt convinsă colegii vor lucra în dosar”.
Ce spune Constituţia
În Constituţia României există două articole referitoare la imunitate, fie parlamentară, fie prezidenţială, articole care trebuie interpretate coroborat pentru a înţelege în ce constă imunitatea.
Articolul 72 defineşte imunitatea parlamentară:
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Referitor la preşedinte, articolul 84, alineatul 2 spune următoarele: “Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător”.
Aceasta înseamnă că preşedintelui i se aplică acelaşi regim ca şi parlamentarilor, adică poate fi urmărit sau trimis în judecată pentru fapte care nu au legătură cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Opinia “părintelui Constituţiei”
Profesorul Antonie Iorgovan, cunoscut ca “părintele Constituţiei”, a exprimat aceeaşi opinie în Tratat de drept administrativ, volumul I, apărut la Editura All Beck: “pentru faptele care nu au legătură cu misiunile şi prerogativele funcţiei de Preşedinte al României, persoana care deţine mandatul de Preşedinte va răspunde ca orice cetăţean, în condiţiile dreptului comun”. Profesorul Iorgovan preia o opinie a doctrinei franceze, argumentată pe principiul egalităţii în drepturi, principiu garantat şi de Constituţia României.
Citește pe Antena3.ro
