Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Româncele sunt active, au iniţiativă, vizibilitate şi sunt o concurenţă din ce în ce mai mare pentru bărbaţi. Aproape 40% din afacerile din România sunt conduse de doamne, 30% din miniştri aparţin sexului frumos, însă doar 12% dintre parlamentari sunt femei. Şi foarte puţine acced la funcţii de conducere în Senat, Camera Deputaţilor sau în structurile judeţene.
Politica, afacerile și administrația publică din România au fost, multă vreme, domenii exclusiv pentru bărbați. Cu trecerea anilor și cu schimbarea mentalității societății, femeile au început, pas cu pas și funcție cu funcție, să se infiltreze în lumea bărbaților. Cu toate acestea, statisticile arată că reprezentantele sexului frumos mai au mult de parcurs din lungul drum al egalității între femei și bărbați.
În Parlamentul României, după alegerile din 2012, dintr-un total de 544 de parlamentari, doar 64 sunt femei. Asta înseamnă că femeile reprezintă 12% din totalul deputaților și senatorilor români. Câte dintre acestea ocupă însă și o funcție mai înaltă în Parlamentul României? În afară de Roberta Anastase, nu a mai existat nicio femeie care să conducă una dintre cele două Camere ale Parlamentului. În momentul de față, niciunul dintre cele două Birouri Permanente nu este condus de o femeie. Situația din comisiile permanente se arată puțin mai favorabilă reprezentantelor sexului frumos în ceea ce privește funcția de președinte acordată unei femei: din cele 43 de comisii de la Camera Deputaților, cinci sunt conduse de femei. Ca o mică observație, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, președinții Comisiilor pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați sunt bărbați.
Se pare însă că femeile din România vor avea ceva mai mult de luptat până vreuna din ele să ocupe funcții înalte, cum ar fi cea de șef de stat, premier, primar al Capitalei sau chiar cea de președinte de consiliu județean. Toți președinții de consilii județene din țară sunt bărbați, în schimb patru din cele 42 de prefecturi au la conducere o femeie. Situația este la fel de ”roz” în cazul primăriilor, unde, din cele 42 primării ale reședințelor de județ, una singură are ”primăriță”. Poate aceste numere vor crește în anii următori ținând cont că numai Partidul Național Liberal, unul dintre cele mai mari partide din România, își dorește ca-n anul electoral 2016 să aibă o reprezentare de cel puțin 30% femei pe listele de vot.
Femeile să fie reprezentate! Să nu mai fie la „și altele”
Cristina-Ancuța Pocora, membru al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a Camerei Deputaților, spune că ideea de cotă de gen nu ține de ambiția femeilor de a deveni politicieni. „Femeile trebuie reprezentate în România, iar problemele acestora trebuie să-și găsească soluții punctuale, nu așa cum se întâmplă în prezent, în trecere și câteodată nu foarte bine reglementate”, a declarat deputata liberală.
„Dacă ne uităm în societate, vedem că nu există o discriminare, noi suntem împărțiți în mod egal: 52% sunt femei, cam 48% sunt bărbați, există un echilibru firesc. Dacă ne uităm însă în politică, vedem, de exemplu, în Parlament o prezență de 11,92% femei, restul bărbați, ceea ce arată un ușor dezechilibru, ca să fiu elegantă, între numărul femeilor și al bărbaților”, a declarat Cristina Pocora, pentru Jurnalul Național, adăugând că, atât din punctul ei de vedere, cât și al multora dintre colegele ei, femeile au o mai mare aplecare spre unele lucruri decât colegii lor bărbați. PNL a depus în Parlament, în decembrie, două proiecte legislative, care introduc cote obligatorii de gen în rândul candidaților la alegerile locale și parlamentare, urmărind să mărească numărul de reprezentare a femeilor atât în Parlament, cât și în administrația locală. Deși PNL susţine ideea unor cote minime obligatorii de femei pe listele de candidaţi, deocamdată nici măcar o singură femeie nu este pe lista partidului.
Justiția e la gen feminin
Spre deosebire de politică sau de administraţia locală, justiţia din România este reprezentată, în mare parte, de femei. Putem să numim nu mai puţin de opt femei care conduc un domeniu în care mâna de fier a justiţiei este de gen feminin. Livia Doina Stanciu a fost numită în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în 2010, pentru un mandat de trei ani, iar acum se află la al doilea mandat. Judecător Laura Andrei este președintele Tribunalului București, despre care chiar ea spunea că, de 10 ani, este instanţa cu cel mai mare volum de activitate din România. Lia Savonea conduce Curtea de Apel din 2012. Laura Codruţa Kovesi este procurorul-șef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din anul 2013, iar acum este propusă pentru un nou mandat. Iulia Antoanella Motoc, fost judecător al CCR, este acum judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului. Mona-Maria Pivniceru și Simona-Maya Teodoriu se numără printre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale. Până în noiembrie 2014, procuror-șef la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism era tot o femeie, Alina Bica.
Afaceri de zeci de miliarde de lei
Româncele sunt implicate în afaceri şi conduc, din poziţia de patron sau acţionar majoritar, aproape 40% din firmele româneşti, potrivit unei analize realizate de agenţia KeysFin, în martie 2015. Afacerile derulate de românce se ridică la 71,4 miliarde de lei, sumă care reprezintă peste 22% din totalul business-urilor din România. Domeniile unde doamnele excelează sunt comerţul, consultanţa şi managementul, transportul de marfă şi de persoane, lucrările de construcţii, barurile şi activităţile de servire a băuturilor, dar şi farmaciile. Statisticile mai arată că majoritatea firmelor în care sunt implicate femei în calitate de acţionar majoritar au, în medie, trei salariaţi şi o cifră de afaceri de până la 500.000 lei.
Mediul de business feminin din România cunoaşte o dezvoltare din ce în ce mai accelerată, în condiţiile în care tot mai multe companii cooptează în conducere reprezentate ale sexului frumos. Firme mari, dar şi multinaţionale sunt conduse de doamne. Dana Cortina, directorul general al Porsche Inter Auto România, Denisa Mateescu, vicepreşedinte Mastercard Europe, Monica Iavorschi, directorul general al Arctic, Adina Pascu, directorul general al fabricii de la Timişoara a Procter & Gamble, Roxana Rasu, general managerul Sephora România, Cornelia Nicolae, country managerul Stefanel, Kinga Agnes, şefa de la Mol România, sau Sona Georgia, directorul general de la Billa , sunt doar câteva exemple. În plus, de la 1 mai, moldoveanca Liudmila Climoc va fi noua şefă Orange România.
Sunt şi românce care ocupă funcții-cheie în companii multinaționale și de care depinde soarta a mii de angajați în Europa. Angela Creţu, vicepreşedinte Avon pentru Africa şi Orientul Mijlociu, este una dintre cele mai bine poziţionate românce la momentul actual. Ea este concurată de Ioana Lemnaru, care coordonează, în calitate de senior manager, de la Stuttgart, vânzările mărcilor Mercedes-Benz şi Smart în Europa Centrală şi de Est şi Asia Centrală.
Mariana Gheorghe conduce de 10 ani OMV Petrom, companie considerată perla economiei naţionale. Românca are pe mână afaceri de miliarde de euro şi soarta a mii de angajaţi. Sub ghidajul ei, afacerile companiei au crescut de la 10 miliarde de lei în 2005, la 26 de miliarde de lei în 2013, ani de zile Petrom fiind cel mai mare angajator și cel mai mare contributor la buget. Scăderea preţului petrolului a erodat afacerile gigantului petrolier care a intrat în 2015 pe pierderi. Însă Mariana Gheorghe are soluţii. „Am redus investiţiile cu 38%, am început vânzarea unor zăcăminte marginale, foarte mici, şi am început şi procesul de vânzare a parcului eolian de la Dorobanţi”, a anunţat şefa Petrom. Mariana Gheorghe este primul executiv român și singurul manager din Europa de Sud-Est care a intrat în clasamentul alcătuit de revista Fortune, al celor mai puternice femei din lumea internaţională a afacerilor, pe locul 27, în 2013, și a urcat pe locul 19, în 2014.
Funcție tabu: președinte de bancă
În primele 10 bănci din România, care dețin 80% din piața bancară, sunt doar 13 femei în funcții de conducere, dintr-un total de 64 de executivi. Nu există nicio președintă, doar vice.
Într-o singură bancă, UniCredit Țiriac Bank, structura conducerii board-ului este echilibrată: trei bărbați și trei femei, președintele fiind bărbat. Este vorba despre Alina Drăgan, responsabilă de divizia resurse umane, Mihaela Lupu, Chief Financial Officer, și Daniela Bodirca - Chief Risk Officer. Există și instituții bancare conduse exclusiv de bărbați.
BCR o are în conducere pe Dana Demetrian, vicepreședinte executiv retail, și pe Adriana Jankovicova, vicepreședinte financiar.
La BRD o avem pe Gabriela Gavrilescu, director general adjunct. La Banca Transilvania sunt Gabriela Nistor, director general adjunct retail banking, și Luminiţa Runcan, director general adjunct. Și la CEC Bank sunt două șefe: Mihaela Popa, coordonator credite și trezorerie, și Mirela Iovu, coordonator produse și arierate.
La Alpha Bank, Cornelia Dumitrescu este vicepreşedinte executiv din martie 2015.
Cum arată portretul-robot al afaceristei românce? Are vârsta medie între 35-50 ani, locuieşte la oraş, are studii superioare şi este focusată pe comerţ.
Candidate la Preşedinţie
Din 1992 și până în prezent, doar trei femei au avut curajul să se înscrie în cursa pentru alegerile prezidențiale. La alegerile din anul 2000, Grațiela-Elena Bîrla a obținut 0,54%, clasându-se astfel pe locul 9 din 12. După o pauză de 14 ani și trei mandate, pe listele electorale au apărut două femei printre cei 14 candidați pentru cea mai înaltă funcție în stat: Elena Udrea, care a câștigat încrederea a 5,20% participanți la vot, urmată de Monica Macovei, cu scorul de 4,44%.
Lia Olguţa Vasilescu este prima și singura femeie primar de reşedinţă de judeţ. A câștigat alegerile locale din 2012 cu 45,60%. ”De un an de zile am încercat să-mi conving colegii de partid, colegii din USL, că pot să câştig Primăria Craiovei. Până acum o lună nici mama nu-mi dădea şanse”, declara primărița după ce a aflat rezultatul alegerilor. Lia Olguța Vasilescu are câteva pasiuni mai rar întâlnite la femei: îi place fotbalul, are centura neagră 2 dan la karate și este președintele WAKO PRO, filiala România, cea mai mare federaţie de kickboxing din lume.
Angela Merkel, cea mai puternică femeie din lume
Cancelarul german Angela Merkel a fost desemnată în 2015, pentru al cincilea an consecutiv, „cea mai puternică femeie din lume”, devansând-o pe Hillary Clinton, candidată la Casa Albă, şi pe Melinda Gates, recunoscută pentru activitatea sa filantropică. Este pentru a zecea oară când Angela Merkel se află pe această poziţie. Cei de la Forbes au justificat prezenţa lui Merkel în capul listei spunând că a cucerit, în decembrie 2014, un al treilea mandat pe patru ani în fruntea celei mai dinamice economii din Europa, ceea ce face din ea cel mai experimentat oficial în funcţie al UE. De asemenea, cancelarul german a combătut o recesiune naţională în timpul crizei mondiale şi se află în centrul eforturilor în vederea ajutorării Greciei. Hillary Clinton, care s-a aflat în 2015 pe poziţia secundă, are toate şansele să o bată pe Angela în ediţia din acest an. Pe lista Forbes se mai află opt femei şef de stat şi 15 femei miliardar.
Statistici
• În România sunt 11,385 milioane de femei şi 10,957 milioane de bărbaţi
• Acţionari în firme: 432.440 de femei, adică 36,5% din total
• Funcţii de conducere: 307.781 de doamne, circa 33% din total
• Patroni de IMM-uri: 35% din total
• Camera Deputaților: 14% femei
• Senat: 7% femei
• Parlament: 12% femei
• Guvern: 30% femei
• Primării reședință de județ: 2% femei
• Prefecturi: 10% femei
• Consilii Județene: 0%
• Parlamentul European: 28% femei
• 144 de chinezoaice, 200 de nemţoaice și italience, 72 de moldovence din Republica Moldova, 39 de austriece, 38 de turcoaice, 34 de franţuzoaice, 27 de unguroaice și 24 de americance fac afaceri în România
Corina Creţu este prima femeie din România comisar european. Ea este de 24 de ani prezentă în politica românească.
