Flori pe mormîntul lui Milea

Locuitorii din Lereşti au sărbătorit astăzi Înalţarea Domnului şi Ziua Eroilor. Eroii din cele două Războaie Mondiale şi un erou local, al cărui nume este strîns legat de prăbuşirea violentă a regimului comunist din ţara noastră: generalul Vasile Milea, ultimul ministru al Apărării Naţionale care l-a slujit pe Nicolae Ceauşescu.

Locuitorii din Lereşti au sărbătorit astăzi Înalţarea Domnului şi Ziua Eroilor. Eroii din cele două Războaie Mondiale şi un erou local, al cărui nume este strîns legat de prăbuşirea violentă a regimului comunist din ţara noastră: generalul Vasile Milea, ultimul ministru al Apărării Naţionale care l-a slujit pe Nicolae Ceauşescu.


Coroane de flori, gardă militară de onoare, oficialităţi locale, Popa Sică îmbrăcat în odăjdii albe, mulţi oameni adunaţi în jurul bisericii –unii ca să asculte slujba, alţi cu gîndul la praznicul de după. Toţi şi toate s-au adunat la un loc, în centrul comunei Lereşti, unde, în spaţiul verde din faţa bisericii se află Monumentul Eroilor şi mormîntul fostului ministru Vasile Milea. Uniţi în moarte, eroi sînt atît militarii morţi în conflagraţiile mondiale din 1916-1918 şi 1941-1945, cît şi fostul ministru care, în Decembrie 1989, a asmuţit armata asupra protestatarilor anticomunişti.

Eroii de la Lereşti

Comuna Lereşti: o localitate aproape frumoasă, aflată undeva, în judeţul Argeş, pe lîngă oraşul Cîmpulung. Aici, în fiecare an, în ziua Înălţării Domnului este sărbătorit hramul bisericii în care a fost botezat şi apoi, după o viaţă zbuciumată, a fost înmormîntat gen. Vasile Milea. Sărbătoarea religioasă înscrisă în calendar cu litere roşii a fost oficiată, în sfîntul lăcaş, pînă în amiază, de preotul paroh Moise Pahonţu sau "Popa Sică", după cum îi place să se prezinte. În curtea bisericii, sub un cort militar din pînză cu aspect cazon, erau întinse mesele pentru praznicul de pomenire. Alături, în bucătăria comună organizată ad hoc, bucatele fierbeau, la foc molcom, încins sub pirostrii. Oficialităţile au început să apară, rînd pe rînd, în jurul prînzului, la puţin timp după ce patru militari, echipaţi în ţinută de paradă, au încadrat cavoul familiei Milea. În jur, oamenii sporovăiau de ale lor. D-na Bădicu, sora fostului ministru, ne-a relatat că nu crede nici în ruptul capului că fratele ei s-ar fi sinucis. "Nu cred că a făcut aşa ceva. Era un om puternic, nu i-au cedat nervii nici pe timpul lui Gheorghiu Dej, cînd a avut necazuri mari. Nu cred ca s-a sinucis, orice ar zice ăştia care au tot făcut anchete." Un alt localnic şi-l aminteşte pe fostul ministru ca pe un om strivit de istoria din care a făcut parte. "Cred că a ştiut ce se va întîmpla. În toamna lui ’89 a venit aici, acasă, şi, ca niciodată, a stat două săptămîni. A fost un om bun, săritor, a ajutat pe toată lumea. Mai vorbeam cu el de una, de alta. Îmi povestea că Ceauşescu era totuşi un om de înţeles, care te lăsa să-ţi spui părerea chiar şi atunci cînd aveai o altă opinie decît a lui. În schimb, cu ea, cu nevastă-sa, nu se putea discuta. Pur şi simplu nu te asculta." Pentru copiii şi tinerii veniţi acolo, Milea şi familia Ceauşescu erau însă doar nişte personaje aproape ireale, despre care au aflat cîte ceva doar din poveştile adulţilor. În jurul orei 12:30, în faţa bisericii s-au instalat militarii gărzii de onoare. Acela a fost şi semnalul care a deschis calea coroanelor depuse pe mormîntul lui Milea. La sfîrşitul slujbei religioase, cuvintele preoţilor, rostite ca la pomelnic, au rămas parcă plutind în aer: "Şi iartă-i, Doamne, greşalele robului Tău, generalul erou Vasile". Dumnezeu să-l ierte! Pentru că, după cum ştiu toţi cei care au luat parte în evenimentele din 16-22 decembrie ’89, în cursul cărora Milea s-a implicat în mod activ, Dumnezeu are într-adevăr ce-i ierta fostului ministru al Apărării.