Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un document al FMI estimează că cele 48 de țări cele mai expuse la penuria de alimente se confruntă cu o creștere combinată a facturilor de import de 9 miliarde de dolari în 2022 și 2023, din cauza saltului brusc al prețurilor la alimente și îngrășăminte provocat de invazia Rusiei. Acest lucru va eroda rezervele pentru multe state fragile și afectate de conflicte care se confruntă deja cu probleme ale balanței de plăți după o pandemie de măcinat și creșterea costurilor energiei, potrivit FMI.
"Numai pentru acest an, estimăm că țările foarte expuse au nevoie de până la 7 miliarde de dolari pentru a ajuta gospodăriile cele mai sărace să facă față", au declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, într-o postare pe blog.
Războiul a agravat o criză alimentară care a luat amploare începând cu 2018, în parte din cauza creșterii frecvenței și severității șocurilor climatice și a conflictelor regionale, au spus aceștia.
Fondul a cerut o creștere rapidă a asistenței umanitare prin intermediul Programului alimentar mondial și al altor organizații, precum și măsuri fiscale specifice în țările afectate pentru a ajuta persoanele sărace. Dar a precizat că guvernele trebuie să acorde prioritate combaterii inflației.
"Asistența socială pe termen scurt ar trebui să se concentreze pe furnizarea de ajutoare alimentare de urgență sau pe transferuri de numerar pentru cei săraci, cum ar fi cele anunțate recent de Djibouti, Honduras și Sierra Leone", a spus Georgieva.
De asemenea, Fondul a cerut eliminarea interdicțiilor de export de alimente și a altor măsuri protecționiste, citând cercetările Băncii Mondiale potrivit cărora acestea reprezintă până la 9% din creșterea prețului mondial al grâului.
Îmbunătățirea producției și distribuției culturilor, inclusiv prin creșterea finanțării comerțului, este, de asemenea, vitală pentru a aborda actualul șoc al prețurilor la alimente, a declarat Fondul. Acesta a adăugat că sunt necesare, de asemenea, investiții în agricultura rezilientă la schimbările climatice, în gestionarea apei și în asigurarea recoltelor pentru a face față secetei și altor evenimente climatice imprevizibile.
Citește pe Antena3.ro
Noile cercetări și recomandări vin în contextul în care se aștepta ca Consiliul de administrație al FMI să aprobe un acces sporit la finanțare de urgență pe durata unui an, prin intermediul unui nou mecanism de finanțare pentru șocurile alimentare, pentru țările cele mai vulnerabile.
Noua facilitate de urgență ar putea oferi Ucrainei o finanțare suplimentară de până la 1,3 miliarde de dolari din partea FMI, scrie Mediafax
Ucraina se număra printre primii cinci exportatori de cereale înainte de război, reprezentând aproximativ 15% din exporturile mondiale de porumb și 12% din exporturile de grâu, iar reluarea transporturilor din porturile de la Marea Neagră în cadrul unui acord cu Rusia a atenuat doar parțial penuria.
Rusia, de asemenea un exportator de cereale de top, a redus exporturile la începutul acestui an către fostele republici sovietice vecine. Atât Rusia, cât și Ucraina au fost mari exportatori de îngrășăminte.
Fondul a identificat Sudanul, Kârgâzstanul, Belarus, Armenia și Georgia ca fiind cele mai dependente de importurile de alimente din Ucraina și Rusia, ca procent din PIB-ul lor. Printre țările cele mai dependente de îngrășămintele ucrainene și rusești se numără Moldova, Letonia, Estonia, Paraguay și Kârgâzstan.
