Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pilotul Adrian Iovan a murit în urma unui şoc traumatic, combinat cu un şoc hipotermic, iar în cazul studentei Aurelia Ion decesul a fost cauzat de şoc hipotermic, combinat cu tulburări de respiraţie. Cei doi puteau fi salvaţi dacă echipele de salvare ar fi ajuns la timp la locul accidentului. Din păcate, pe baza datelor eronate furnizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), echipele de salvare au căutat în zadar locul accidentului. Nici Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) nu a reuşit să localizeze cu exactitate şi în timp util locul în care s-a prăbuşit aeronava, deşi a fost dotată cu tehnică de ultimă generaţie pentru astfel de situaţii pentru care statul a plătit zeci de milioane de euro.
Război MAI – STS
În schimb, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale susţine sus şi tare: “Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112 s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile o dată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta şi a fost pusă la dispoziţia instituţiilor care au participat la operaţiunea de căutare şi salvare”, a precizat purtătorul de cuvânt al STS, colonelul Adrian Fulea. Întrebat la ce distanţă se afla celula faţă de locul accidentului, colonelul Adrian Fulea a precizat că nu ştie. În realitate, primele date de localizare a victimelor au fost furnizate de STS echipelor de salvare la ora 16:22. Eroare a fost de aproximativ 12 kilometri. Opt minute mai târziu, ROMATSA a furnizat datele de localizare cu o eroare de 7 kilometri. Trei ore mai târziu, STS a oferit alte date de localizare cu o eroare de 14 kilometri. Astfel, echipele de salvare au fost îndrumate pe piste greşite. Mai mult, echipele de salvare se orientau pe teren cu ajutorul unor hărţi turistice.
Ministrul de Interne, Radu Stroe, a precizat în cursul zilei de ieri că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Cluj poate spune cu care au fost motivele pentru care s-au întâmpinat dificultăţi în localizarea victimelor accidentului aviatic.
Eroare?!
Pentru furnizarea acestor date, statul român şi Uniunea Europeană au pompat bani la greu în Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, ca să realizeze Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112. De exemplu, în anul 2010 a început implementarea proiectului de realizare a infrastructurii GIS (Geographic Information System) pentru Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU). Acest proiect, a cărui valoare depăşea 10 milioane de lei, avea ca obiectiv creşterea capacităţii de răspuns şi a managementului informaţiei geospaţiale (alocare şi planificare resurse de intervenţie la urgenţe, zone de responsabilitate, informaţia de localizare a urgenţelor) la solicitările cetăţenilor aflaţi în situaţii de urgenţă în orice punct de pe teritoriul naţional. Tot atunci a început dezvoltarea sistemelor informatice în cadrul SNUAU pentru agenţiile de urgenţă la nivelul municipiilor şi a reşedintelor de judeţ. Două proiecte a căror valoare depăşeşte 22 de milioane de lei, bani proveniţi de la bugetul de stat şi Fondul European de Dezvoltare Regională.
Bugetul STS
Anul de glorie al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale a fost 2010, când a beneficiat de o creştere substanţială a bugetului. Atunci, i s-a alocat suma de 466,5 milioane de lei, cu aproximativ 40% mai mult faţă de anul 2009. O dată cu schimbarea partidului aflat la guvernare, Serviciul de Telecomuncaţii Speciale beneficiază de un buget anual de aproximativ 250 milioane lei. Din această sumă, în jur de 50 milioane lei sunt alocaţi pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă. Restul banilor se duc pe asigurarea protecţiei reţelelor de telecomunicaţii speciale. Pe lângă banii de la buget alocaţi pentru funcţionarea SNUAU s-au accesat şi fonduri europene, mai ales că România era deficitară la aces capitol. La 29 ianuarie 2009, Comisia Europeană a închis procedurile de sancţionare a României pentru că nu era disponibilă informaţia de localizare a celor care apelau 112. “România a confirmat recent că serviciile de urgenţă au în prezent acces la informaţia de localizare, care le permite să repereze rapid victimele accidentelor, pentru toate apelurile efectuate de pe telefoanele mobile”, se susţine într-un comunicat al Comisiei Europene. În 2008, comisarul Viviane Reding declara că se aşteaptă ca “autorităţile (…) române să trateze cu seriozitate numeroasele angajamente politice pe care le-au luat în legătură cu garantarea funcţionării complete a serviciului 112. Termenul limită pentru ca serviciul 112 să devină complet funcţional (...) a fost 1 ianuarie 2007”.
Demisia, domn’ general!
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este condus de generalul Marcel Opriş, numit pe această funcţie în data de 7 decembrie 2005 de preşedintele Traian Băsescu. Culmea, el a fost avansat în grad de trei ori consecutiv tot de Traian Băsescu, prin decrete prezidenţiale. Mai mult, printr-un decret din 18 decembrie 2010, preşedintele Băsescu l-a decorat pe general cu Ordinul Naţional “Steaua României”, în grad de ofiţer pentru rezultatele remarcabile obţinute în organizare şi coordonarea STS. Numele generalului Opriş a fost vehiculat în scandalul alegerilor prezidenţiale din 2009, când presa îl acuza că a implicat serviciul în fraudarea alegerilor prezidenţiale.
Citește pe Antena3.ro
