Greva fara sfarsit sugruma anul scolar

Azi incepe a treia saptamana de greva in invatamant. Materia, care s-a adunat in aceste zile, devine practic imposibil de recuperat. Totul a inceput in urma cu doua luni. Primul protest al profesorilor a fost chiar in prima zi de scoala, urmat in octombrie de demisia ministrului Mircea Miclea.

Greva profesorilor continua azi, in a treia saptamana, dupa un miting de proportii, care a avut loc vineri in Capitala, si negocieri, terminate spre seara fara un rezultat favorabil pentru dascali. Elevilor le va fi aproape imposibil sa recupereze materia pierduta.

Variantele date de Ministerul Educatiei pentru a recupera orele pierdute sunt inghesuirea materiei in timpul ramas pana la finele acestui semestru sau prelungirea cursurilor in week-end, dar numai cu acordul parintilor. In ambele cazuri, cei care vor avea de suferit de pe urma acestei greve - care inca nu s-a terminat - sunt copiii. Federatiile sindicale din invatamant au precizat ca vor hotari azi daca semneaza acordul cu Guvernul si opresc greva, chiar daca in urma reluarii negocierilor de vineri, 18 noiembrie, nu s-a obtinut o crestere salariala mai mare de 8%, asa cum ar dori profesorii.

PRIMA ZI. Si totul a inceput cu o amenintare si un protest timid al cadrelor didactice, la 12 septembrie, chiar in prima zi de scoala, considerat pe atunci clasicul miting de toamna al cadrelor didactice. Cu ocazia Zilei Internationale a Educatiei, la 5 octombrie, profesorii au iesit din nou in strada. Au amenintat cu inceperea unor proteste de amploare si s-a pomenit de greva generala. Ministerul Educatiei, prin vocea lui Mircea Miclea, promitea rezolvarea problemelor, inclusiv a celor de natura salariala. Asta, chiar daca puterea de a schimba cuantumul bugetului pentru Educatie nu era in mana lui, ci in cea a ministrului Finantelor, Sebastian Vladescu.

SALARIILE. Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), Federatia Sindicatelor din Invatamant "Spiru Haret" si Federatia Nationala Sindicala "Alma Mater" au anuntat ca "nu mai accepta umilinta si sacrificiul la care sunt supusi salariatii din invatamant". Sindicalistii solicitau Guvernului, Parlamentului si intregii clase politice din Romania alocarea prin Legea bugetului de stat pe anul 2006 a unui procent de 6% din PIB de la buget pentru invatamant, elaborarea proiectului Legii salarizarii in sistemul bugetar prin care salariile personalului din invatamant sa se dubleze pana la data de 1 ianuarie 2007 si aprobarea lui in Parlamentul Romaniei. Asta, in conditiile in care salariul mediu in invatamant este de 8.000.000 de lei vechi.

DECIZIE. Mircea Miclea a ales demisia

DEMISIA. Ministrul Educatiei de atunci, Mircea Miclea, era in asentimentul dascalilor. Miclea a cerut 5% din PIB pentru Educatie, fata de 3,8%, cat era prevazut in buget. "Intrucat bugetul obtinut pentru 2006 nu concorda cu declaratiile mele anterioare, perpetueaza subfinantarea cronica si impiedica derularea proiectelor de anvergura pe care le-am lansat, socotesc ca este de datoria mea sa-mi depun demisia", declara Miclea, la 11 octombrie, ziua in care a anuntat ca renunta la functia de ministru. Protestele oamenilor de la catedra au inceput dupa cum au promis la 12 octombrie, cand peste 150 de cadre didactice au pichetat sediul Prefecturii Municipiului Bucuresti.

STUDENTII. Profesorilor li s-au alaturat si studentii. Partial satisfacuti, dupa o runda de negocieri cu Guvernul, la 12 noiembrie, studentii au renuntat la proteste si s-au intors la cursuri. Ei au obtinut pentru 2006 asigurarea fondurilor pentru finalizarea constructiilor a zece camine studentesti si alocarea a altor 140 de miliarde de lei vechi, pentru reparatii capitale ale acestora. De asemenea, s-a anuntat majorarea nivelului mediu al subventiei pentru camine si cantine la 960.000 de lei vechi.

INCEPUTUL. Greva generala in invatamant a fost declansata dupa o luna de presiuni din partea cadrelor didactice si declaratii de cealalta parte, a oficialilor care aveau acelasi discurs: nu sunt bani.

Chiar daca, dupa lungi dezbateri s-a ajuns la acordarea a 1.800 de miliarde de lei, mai exact a 0,6% din PIB in plus pentru Educatie, sindicalistii, nesatisfacuti de oferta, au decis sa opreasca lucrul pe termen nelimitat. Replica premierului Calin Popescu Tariceanu a fost: "In acest moment, bugetul pentru invatamant - aflat in dezbaterea Parlamentului - are o crestere importanta fata de anul trecut si este ceea ce bugetul isi poate permite in acest moment". A urmat o discutie fara nici un rezultat, la 5 noimebrie, intre sindicate si primul-ministru. Concluzia a fost o invitatie oficiala la negocieri, dar nu de luni - ziua inceperii grevei generale - , ci de miercuri. Negocierile din partea Guvernului au fost purtate de o comisie coordonata de ministrul de stat Gheorghe Pogea.

Dupa runde interminabile de negicieri, incepute miercuri - chiar daca profesorii nu au incetat greva asa cum ceruse premierul Tariceanu - si continuate joi si sambata, cand a fost prezent si presedintele Traian Basescu, profesorii au ajuns in a doua saptamana de greva generala. Guvernul a acceptat majorarea salariilor din 2006 cu 8%, prea putin fata de solicitarile sindicatelor. Intre timp, la 10 noiembrie a fost numit, oficial, ministru al Educatiei Mihail Hardau, fost prefect de Cluj. Presedintele Traian Basescu a cerut Guvernului, in ziua numirii lui Hardau, sa "gaseasca resurse" pentru a acorda Educatiei 5% din PIB, cu conditia ca aceste fonduri sa nu fie folosite numai pentru cresteri salariale, ci si pentru modernizarea sistemului.

ACORDUL. Guvernul a gasit banii pentru proiecte si a dorit incheierea unui acord cu sindicatele. Acordul nu a fost semnat nici pana in ziua de azi.

In schimb, la 11 noiembrie, in plina runda de negocieri, Ministerul Educatiei a chemat in instanta sindicatele. Vineri, 18 noiembrie, a avut loc un miting de proportii in Capitala, in fata Palatului Parlamentului, soldat cu o noua discutie intre sindicalisti si Guvern. Rezultatul? Esec. Majorarea salariala ramane de maximum 8% pentru 2006, iar scoala nu incepe nici saptamana asta.

POPULAR
"Sunt de principiu de acord ca trebuie avuta in vedere - inclusiv pentru 2006 - o continuare a majorarilor salariale, astfel incat puterea de cumparare a angajatilor din sectorul bugetar sa nu scada. Sunt convins ca vom gasi o solutie financiara pentru a satisface cererile de majorare a salariilor si in invatamant" - 5 noiembrie, premierul Calin Popescu Tariceanu

DARZ
"In pofida deciziei de a continua greva, angajamentul Guvernului pentru a majora cheltuielile pe proiecte si investitii ramane valabil. In privinta salariilor, Guvernul a facut cea mai buna oferta, oferta maxima de majorare, si peste acest lucru nu putem sa trecem" - 15 noiembrie, premierul Calin Popescu Tariceanu

DISPERAT
"Cred ca efectele grevei asupra procesului educational incep deja sa devina ingrijoratoare si, din aceasta perspectiva, imi permit sa fac un apel extrem de calduros catre toti profesorii - in calitate de fost cadru didactic si de parinte, rugandu-i sa revina la ore" - 17 noiembrie, premierul Calin Popescu Tariceanu

ACORD

Ultimele discutii dintre reprezentantii profesorilor si guvernanti a dus la unele modificari in textul acordului incheiat la 12 noiembrie - , dar inca nesemnat de sindicate. Cresterea salariala a ramas insa aceeasi, de 8% in 2006, care va fi aplicata in doua etape. Profesorii vor beneficia, la 1 ianuarie 2006, de o majorare salariala de 5% - reprezentand un plus al veniturilor de 530.000 de lei vechi, urmand ca la 1 septembrie 2006 sa beneficieze de o alta majorare de 3%, reprezentand inca 330.000 lei vechi. Prin noua forma a acordului Guvernul s-a angajat sa elaboreze, pana la 15 aprilie 2006, un proiect de lege privind salarizarea personalului bugetar, care sa intre in vigoare la inceputul anului 2007. Acordul mai prevede asigurarea in 2006 a finantarii proiectelor si investitiilor din educatie, prin resurse suplimentare de 1,1% din PIB - echivalent a 34.498 de miliarde de lei vechi, peste nivelul alocat prin proiectul de buget pentru anul viitor, astfel incat cheltuielile pentru invatamant sa reprezinte 5% din PIB.

MOMENTE CHEIE

12 septembrie - In prima zi de scoala, profesorii au protestat pentru salarii mai mari si 5% din PIB pentru Educatie pe anul 2006. 5 octombrie - Ziua Internationala a Educatiei a fost marcata de noi pichete si amenintari cu greva generala. 11 octombrie - Mircea Miclea, fostul ministru al Educatiei, si-a dat demisia dupa ce nu i s-a aprobat 5% din PIB pentru invatamant. 12 octombrie - Profesorii ameninta inceperea unor ample proteste, care vor culmina cu greva generala. 11 noiembrie - Ministerul Educatiei decide sa cheme sindicatele in instanta pentru a solutiona problema grevei. 18 noiembrie - Mitingul de proportii din Capitala este urmat de o runda de negocieri, finalizata fara nici un rezultat.

JUDECATA AMANATA

In timp ce negociau cu profesorii, la 11 noiembrie, noul ministru al Educatiei, Mihail Hardau - numit cu o seara inainte, si secretarul de stat, Paloma Petrescu, au chemat in instanta sindicatele din invatamant. Asta se intampla la o saptamana dupa ce greva incepuse si la recomandarea Guvernului, dupa cum s-a declarat ulterior. Pentru a fi siguri ca vor avea castig de cauza, reprezentantii ministerului au angajat casa de avocatura Tuca si Asociatii, avocati de elita. In motivatia actiunii se arata ca greva profesorilor este ilegala, pentru ca "nu se incadreaza in realitate in nici una din situatiile prevazute de articolele 12 si 13 din Legea 168/1999, care indreptatesc sindicatele sa declanseze un conflict de interese". Liderii sindicali au primit citatia la tribunal dupa ora stabilita pentru termenul de judecata. In plus, sectia de conflicte de munca a Tribunalului Bucuresti a amanat luarea unei decizii pana vineri, 18 noiembrie, cand procesul a fost suspendat in asteptarea unei decizii a Curtii Constitutionale. Chemarea in instanta a determinat profesorii sa continue greva, revoltati de modul de actiune al Guvernului.