Guvernul a decis, în şedinţa de miercuri, prorogarea cu un an, până în decembrie 2016, a aplicării Legii privind insolvenţa persoanelor fizice, a anunţat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
"S-a ajuns în această situaţie deoarece niciunul dintre paşii de implementare prevăzuţi în lege nu a fost atins, deşi în lege au fost prevăzute termene concrete. Astfel că Guvernul a fost nevoit, deşi nu a dorit, să amâne aplicarea acestei legi până în decembrie 2016. Totodată, avem stabilit un plan de acţiune ca aceşti paşi să fie implementaţi", a precizat Suciu.
Potrivit acestuia, în termen de trei luni de la publicarea Legii în Monitorul Oficial, în iunie 2015, trebuia constituită o comisie de insolvenţă la nivel central. Faptul că această comisie nu a fost constituită a dus la alte întârzieri în lanţ.
"Astfel că suntem într-un calendar imposibil de implementat. Considerăm legea oportună, dar trebuie să fie funcţională. Sunt probleme serioase, un efort logistic imens, care nu s-ar fi putut implementa uşor. Planul Guvernului este pe un an, iar ANPC (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului - n.r.) trebuie să vină cu raportări trimestriale pentru implementarea acestui plan", a adăugat Dan Suciu.
Potrivit acestuia, pentru aplicarea legii este nevoie de angajarea a 180 de persoane în cadrul ANPC şi a 140 de persoane în comitetele de insolvenţă. În plus, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să pregătească încă 600 de judecători şi să angajeze 750 de grefieri.
Legea privind insovenţa persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai şi publicată în Monitorul Oficial în iunie.
Potrivit iniţiatorului, deputatul PSD Ana Birchall, această lege oferă un ajutor românilor de bună-credinţă, "sufocaţi de datorii".
Astfel, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal şi vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe un termen de 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.
În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă se suspendă orice procedură de executare silită şi nicio altă procedură de executare silită nu mai poate fi începută, se acordă preferinţă planului de rambursare şi nu lichidării bunurilor, se suspendă de drept acumularea dobânzilor, penalităţilor şi majorărilor de întârziere după momentul iniţierii procedurii de insolvenţă şi debitorul poate propune un plan de rambursare a datoriilor care se întinde pe 5 ani cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.