Guvernul permite funcţionarilor publici parlamentari să lucreze în sectorul privat

Legea actuală a statutului funcţionarului public parlamentar, republicată în 2009, prevede în forma actuală că statutul de funcţionar public parlamentar este incompatibil cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor şi activităţilor didactice din învăţământul superior, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

De asemenea, aceeaşi lege interzice funcţionarilor publici parlamentari să deţină funcţii ori desfăşoare alte activităţi, remunerate sau neremunerate, inclusiv în cadrul regiilor autonome sau al societăţilor comerciale din sectorul public sau privat.

În şedinţa de luni, Guvernul a acceptat însă şi un amendament care modifică aceste prevederi, stabilind că această calitate de funcţionar public parlamentar este incompatibilă cu orice altă funcţie publică - fără referire la funcţia privată - cu excepţia funcţiilor şi activităţilor didactice din învăţământul superior, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice, dar şi "cu excepţia funcţiilor exercitate în domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public parlamentar potrivit fişei postului".

Prin această modificare, Guvernul a stabilit şi că funcţionarii publici parlamentari au interdicţia la a lucra doar în regii autonome şi societăţi comerciale din sectorul public, nu şi din cel privat ca în prezent.

Amendamentul a fost propus de către deputatul PDL Sulfina Barbu.

Proiectul legii salarizării unitare permite doar funcţionarilor publici şi celor cu statut special să ocupe funcţii în sectorul privat fără legătură cu atribuţiile stabilite prin fişa postului.

Un alt amendament acceptat de Guvern, propus de către deputatul PDL Adrian Gurzău şi deputaţii PNL Eugen Nicolaescu, Victor Paul Dobre, Cristina Pocora, Ludovic Orban şi Nini Săpunaru, introduce angajaţii din cadrul operelor, teatrelor lirice sau muzicale în categoria salariaţilor remuneraţi pe baza legii salarizării unitare, alături de cei din cadrul filarmonicilor, Corului Naţional de Cameră Madrigal, centrele de cultură, din instituţiile de spectacole şi concerte din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi din alte instituţii de spectacole sau concerte.

Aceeaşi procedură a fost aplicată, la propunerea deputatului PDL Adrian Gurzău, şi pentru personalul din Institutul Diplomatic Român, inclus în categoria angajaţilor remuneraţi într-un mod similar membrilor corpului diplomatic şi consular.

Guvernul a mai decis, la propunerea deputatului PDL Sulfina Barbu, ca fondurile constituite pentru acordarea de stimulente către salariaţi, incluse în salariul de bază, să reprezinte venit atât la bugetul de stat sau bugetele locale, cât şi la bugetul asigurărilor sociale de stat ori, după vaz, la bugetele fondurilor speciale.

Într-o şedinţă convocată luni, Guvernul a aprobat 6 amendamente dintr-un total de 24 propuneri formulate de către parlamentari la proiectul legii salarizării unitare, pentru care Executivul îşi va angaja răspunderea.

Din totalul celor şase amendamente aprobate, cinci se referă la Legea cadru de salarizare, iar un amendament la legea de aplicare.

Prin proiect de lege al salarizării unitare, Guvernul a decis recent că salariile de bază din sectorul public vor fi majorate anul viitor cu 15% raportat la nivelul din luna octombrie, iar salariul de bază minim brut pe ţară va creşte de la 600 lei la 670 lei.