Ministerul Transporturilor va semna, în 2009, contracte pentru construirea a 958 kilometri de autostradă, după ce anul 2008 a fost dedicat pregătirii studiilor de fezabilitate şi încheierii licitaţiilor pentru desemnarea celor care vor realiza aceste studii.
Potrivit datelor din stragiile aprobate de ministrul Ludovic Orban, în 2009, vor fi semnate contracte pentru construirea unor proiecte importante de autostradă precum tronsonul Piteşti - Sibiu, cu o lungime de 155 de kilometri, şi Autostrada Moldova (Târgu Mureş - Iaşi), cu o lungime de 310 kilometri şi Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani - Albiţa, cu 314 kilometri, arată Agerpres. Costurile acestor proiecte vor fi importante dacă luăm în calcul doar proiectele ce vor fi realizate în concesiune, de la trei miliarde de euro pentru tronsonul Comarnic - Braşov şi trei miliarde de euro pentru Autostrada Bucureşti - Sibiu.
Tronsonul de Autostradă Piteşti - Sibiu, face parte din Coridorul IV de Transport European (Arad - Piteşti - Bucureşti - Constanţa), dar nu are finanţare de la Uniunea Europeană fiind considerat foarte dificil de realizat din cauza solului. Se pare că acest tronson, pentru care la începutul anului viitor se va semna contractul pentru compania care va realiza studiul de fezabilitate, constructorul va fi selectat până al sfârşitul anului viitor urmând ca proiectul să se realizeze în concesiune.
Pe Coridorul IV, cu excepţia tronsoanelor Piteşti - Sibiu şi Medgidia- Constanţa, se cunosc deja companiile care vor realiza tronsoanele de autostradă. Tot în concesiune va fi realiza tronsonul de autostradă Comarnic - Braşov, cu o lungime de 55 de kilometri, şi al cărui constructor/finanţator/concesionar va fi selectat în luna ianuarie a anului viitor. Tot în 2009 va fi selectat constructorul pentru Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani - Albiţa , de pe Coridoul IX Pan European, tronson ce va avea finanţare europeană. De asemenea, tot în 2009 se semnează contractul pentru Autostrada Moldova, pe traseul Târgu Mureş - Poiana Largului - Târgu Neamţ - Săbăoani - Târgu - Frumos - Iaşi, cu o lungime de 310 kilometri, care va fi realizată tot în concesiune.
Anul viitor vor fi semnate contractele pentru realizarea a 75 de centuri ocolitoare în oraşe medii şi mari, dar şi pentru construcţia unor drumuri expres, precum Craiova - Piteşti, Sebeş- Turda, Oradea - Arad, Baia Mare - Satu Mare - Petea. Şi la Autostrada Transilvania, realizată de constructorul american Bechtel, în afara tronsoanelor Suplacu de Barcă - Borş şi Câmpia Turzii - Gilău, aflate în execuţie, în 2009 vor demara lucrările la alte două tronsoane, Cluj - Mihăeşti (46 kilometri) şi Mihăeşti - Suplacu de Barcău (75 de kilometri).Deşi compania americană are de realizat toate tronsoanele acestui proiect, cu o lungime de 415 kilometrii, au apărut tot mai multe semnale la Ministerul Transporturilor cu privire la blocarea contractului la cele două tronsoane în execuţie şi scoaterea la licitaţie a celorlalte după rezilierea contractului cu Bechtel.
Dacă în 2008 proiectele finalizate au fost extrem de puţine, singurul proiect notabil fiind Centura ocolitoare al municipiului Piteşti, în 2009 vor continua unele proiecte precum Centura de vest a Ploieştiului, lucrările de extindere la patru benzi a Centurii de nord a Bucureştiului şi vor demara lucrările de lărgire la patru benzi a Centurii de sud a Bucureştiului. De asemenea în 2009 vor continua lucrările la tronsoanele de autostradă Bucureşti - Moara Vlăsiei şi Bucureşti - Ploieşti. Dacă anul 2009 va fi dedicat semnării contractelor, în 2010 vor fi date în folosinţă mai multe tronsoane de autostradă, precum Bucureşti - Ploieşti, 116 kilometri pe Autostrada Transilvania, între Cluj şi Borş, dar şi Centura Ploieşti Vest, centura ocolitoare a Bucureştiului şi Centura Constanţei, precum şi tronsonul Cernavodă - Constanţa.
Necesitatea construcţiei de autostrăzi este mai mult decât evidentă având în vedere că la ora actuală, România are un kilometru de autostradă la 1.000 de kilometri pătraţi, în timp ce media europeană este de 20 de kilometri. Doar două miliarde de euro vor fi asigurate de Uniunea Europeană pentru construcţia de autostrăzi prin fonduri structurale, însă doar pentru pentru reţelele de transport europene. Pentru dezvoltarea infrastructurii, România va trebui să mizeze pe bugetul de stat şi pe contractele în concesiune. La ora actuală, Ministerul Transporturilor investeşte anual doar 250 milioane de euro în construcţia de autostrăzi şi drumuri, insuficient ţinând cont de faptul că România trebuie să construiască peste 4.000 de kilometri de autostradă pentru a ajunge la nivelul unor ţări ca Portugalia, Franţa, Spania sau Danemarca, România având în prezent circa 270 de kilometri de autostradă
Citește pe Antena3.ro