Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Principala dificultate care a dus la această situație este lipsa colaborării între instituțiile care ar putea rezolva problema, precum și între acestea și societatea civilă. În plus, la nivel politic, de fiecare dată s-au plătit polițe mai vechi, între partide, în loc să existe o sincronizare a acțiunilor pentru a se găsi soluții. Același lucru se întâmplă acum, când ASPA dă vina pe Poliția Locală Sector 6, primarul de sector acuză conducerea ASPA și cere demisii, ONG-urile acuză instituțiile statului, însă de două decenii se întâmplă lucrurile în același fel și nimeni nu a găsit soluții. Între timp, sterilizările câinilor fără stăpân se fac doar pentru a bifa acțiunile, fără a exista o prioritate pentru zonele cu probleme, cum este cea de la Lacul Morii, iar adăposturile sunt pline și nu pot primi mii de câini în fiecare lună.
România este din nou oripilată de moartea unei femei sfâșiate de câini în București, sâmbătă dimineață. Victima avea 43 de ani și mai fusese atacată în aceeași zonă, pe Lacul Morii, din Sectorul 6 al Capitalei, în timp ce alerga, în aprilie 2022. Tragedia s-a petrecut la zece ani după ce un copil a fost omorât de câini lângă Parcul Tei, din Sectorul 2 al Capitalei. Între timp au fost raportate foarte multe incidente, dar măsurile aplicate au fost mereu aceleași, deși s-a constatat de fiecare dată că sunt ineficiente. Au murit oameni sfâșiați de câini și în alte localități din țară, nu doar în București, iar motivele sunt aceleași: lipsa unor măsuri eficiente.
Nimeni nu s-a gândit să monitorizeze zonele de risc, unde se pot aduna câini fără stăpân care în haită devin agresivi, apoi să atenționeze populația în legătură cu pericolul. Faptul că femeia de 43 de ani a continuat să alerge în aceeași zonă periculoasă arată că autoritățile nu au făcut nici măcar o analiză a situației și nu au luat măsuri de prevenție, știind că problema câinilor agresivi din acea zonă nu poate fi rezolvată.
Totul se petrece într-o Românie care are o legislație foarte stufoasă în privința câinilor fără stăpân, cu zeci de proiecte derulate în ultimii 20 de ani, dar fără niciun rezultat. S-au investit sute de milioane de euro, în acest timp, pentru programe de sterilizare și pentru susținerea adăposturilor, dar nimic nu s-a schimbat. Adăposturile pentru câini sunt mereu pline, insuficiente și nu pot prelua numărul foarte mare de maidanezi care sunt luați de pe străzi. Nici nu s-a modificat legislația, astfel încât să existe măsuri speciale și o prioritizare în privința animalelor agresive, de fiecare dată raportându-se doar numeric acțiunile Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA). Dar degeaba sunt prinși și sterilizați sau chiar eutanasiați câinii maidanezi care nu au fost agresivi, dacă exact cei cu probleme nu sunt găsiți și rămân pe străzi, unde pot ataca oameni în continuare.
„Aruncatul cu pisica”, sport național
Ca de obicei, atunci când se produce o asemenea tragedie, fiecare „aruncă pisica” în curtea celorlalți, fiecare instituție căutând vinovații în altă parte numai „în ograda proprie nu”. ASPA se plânge de lipsa de colaborare cu Poliția Locală a Sectorului 6 și de faptul că nu poate intra pe proprietățile private, conform legii. Angajații ASPA au declarat că animalele agresive din zona Lacului Morii nu pot fi prinse pentru că se ascund în curțile oamenilor din acea zonă. Există, totuși, legislație pentru situații de acest fel, dacă se constată că un câine a atacat oameni și are un proprietar. Dacă ar fi încercat să facă o anchetă în zona respectivă, măcar după ce a fost atacată aceeași victimă anul trecut, în luna aprilie, atât ASPA, cât și Poliția Locală Sector 6, Poliția Locală a Municipiului București și chiar Poliția națională ar fi trebuit să găsească până acum atât cauza vătămării corporale, cât și o soluție pentru a nu se mai produce asemenea tragedii în acea zonă.
Citește pe Antena3.ro
Nu există monitorizare și avertizare
Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a cerut o anchetă drastică la ASPA, despre care spune că are o „politică greșită”, care a dus la reapariția câinilor fără stăpân pe străzi. Conducerea Autorității dă vina pe primar și pe instituția condusă de acesta, declarând că angajații ASPA au informat Poliția Locală în mai multe rânduri în legătură cu situația din zona Lacul Morii, dar au fost chiar împiedicați să acționeze, chiar de instituția care ar fi trebuit să-i ajute să rezolve acea situație.
În urma tragediei care s-a produs sâmbătă dimineață, scandalul s-a transformat în luptă politică și s-a mutat pe Facebook, într-un război al declarațiilor postate pe paginile de socializare ale celor responsabili.
Din declarațiile primarului Ciucu reiese că o cunoștea bine pe victimă, aceasta fiind activistă de mediu și angajată a Primăriei Capitalei, dar exact din această situație reiese că nicio autoritate a statului nu a luat măsura tratării problemei din perspectiva gradului de periculozitate.
„Nu mă spăl pe mâini! Nu m-am spălat niciodată pe mâini, cu atât mai puțin acum, cu moartea tragică, în condiții înfiorătoare, a Anei Oroș Daraban. Am cunoscut-o pe Ana chiar pe Lacul Morii, spre insulă. Ieșise la alergat. A participat și la acțiunea de curățenie, am igienizat împreună zona. Am discutat despre proiectele viitoare, până unde și cum vom face cu viitorul parc. Vestea cumplită m-a dat peste cap, efectiv... nu am cuvinte. Noi am demarat deja propria anchetă internă la Poliţia Locală! Nu fuge nimeni de răspundere! Eu nu fug de răspundere, niciodată nu voi fugi de răspundere!”, a scris pe pagina sa de Facebook Ciprian Ciucu.
În acest timp, parlamentarii s-au gândit să plătească pentru avertizarea populației în legătură cu orice, mai puțin în legătură cu pericolul de a fi sfâșiat de câini când mergi pe stradă. Un proiect legislativ pentru montarea unor noi indicatoare rutiere care să ne avertizeze în legătură cu „Roamingul involuntar” a fost depus de parlamentarii PNL în decembrie 2022, dar nu s-a gândit nimeni la nevoia unor astfel de semnalizatoare în cazul zonelor cu maidanezi agresivi.
Se caută responsabili la PMB
Dacă după primul atac al câinilor s-ar fi marcat zona ca fiind periculoasă, victima ar fi aflat, de la autoritățile statului, că nu este cel mai indicat loc pentru alergat. Măcar atât ar fi putut face autoritățile, chiar dacă nu au putut rezolva problema prezenței în acel loc a câinilor agresivi. Mai mult, cei care locuiesc în respectiva zonă se plâng de mult timp că nu pot ieși din casă de frica acelorași câini fără stăpân, dar nici sesizările lor nu au fost luate în seamă de autorități.
Primarul Sectorului 6 caută responsabili mai degrabă la PMB, dând exemple din trecut în care scandalurile l-au vizat pe primarul Capitalei, nu pe cei de sectoare. „Nu am ieșit public până acum deoarece am așteptat să văd poziția Primarului General, cel care decide politicile ASPA, alocă bugete și care este singurul care are instrumentele instituționale să rezolve problema câinilor. Recunosc, aveam această așteptare. În septembrie 2013, atunci când Ionuț Anghel și-a găsit sfârșitul în aceleași condiții înfiorătoare, Primarul General de atunci, Sorin Oprescu și-a asumat, cum era normal, serviciul de ecarisaj, ASPA etc. Primarul de Sector nu apare în nicio discuție publică. De aici așteptarea mea. Nu mai am așteptări de la PMB. Lipsa de leadership, neasumarea, aruncarea responsabilităților în curtea altora, sunt deja de notorietate”, a mai scris pe pagina de Facebook primarul Ciucu.
Cât câștigă directorii ASPA, din salarii și sporuri de pericol
O analiză a salariilor și a sporurilor pe care le primesc directorii ASPA ne poate face să credem că pe stradă ies să prindă maidanezii periculoși cei care conduc Autoritatea. Directorul general câștigă 16.917 lei pe lună, având și un „spor de condiții vătămătoare” în valoare de 1.456 de lei pe lună, adică 18.373 de lei brut, respectiv 10.749 de lei net în total, iar directorul general adjunct, 14.919 lei pe lună salariu, plus 1.907 lei spor de condiții vătămătoare, adică 16.826 de lei brut, respectiv 9.842 net în total.
Din diferențele la sporurile de condiții vătămătoare rezultă și faptul că directorul general adjunct lucrează, probabil, direct cu animalele periculoase, mai mult decât directorul general. Iar din diferența între „sporul de condiții vătămătoare” și cel de „condiții periculoase” reiese că sunt mai importante primele, acordate doar personalului de la birou.
La serviciul tehnic și administrativ, un șef serviciu câștigă 9.690 de lei pe lună, plus același spor de condiții vătămătoare de 1.238 de lei, în total 10.928 de lei brut, ceea ce înseamnă că și acesta prinde câini periculoși, pe străzi. Un inspector de specialitate câștigă doar 3.461 de lei plus spor de condiții vătămătoare de 442 de lei pe lună, în total 3.903 lei brut pe lună. În schimb, un consilier cu gradul I câștigă 5.899 de lei salariu, plus 754 de lei spor de condiții vătămătoare, adică 6.653 de lei pe lună, brut. Singurii care au salarii mici sunt muncitorii necalificați de la ecarisaj, cu 3.631 de lei și spor de condiții periculoase de 464 de lei pe lună, adică 4.095 de lei pe lună, brut, ceea ce înseamnă că primesc 2.422 de lei net. Ei ar trebui să rezolve problema câinilor agresivi din zonele care au devenit periculoase, dar nu au o calificare pentru asta.
