ÎNCADRAREA ÎN MUNCĂ / Sprijin pentru handicap

Persoanele cu handicap vor beneficia de sprijinul direct al Ministerului Muncii, atât pentru formarea profesională, cât şi pentru încadrarea în muncă.

Întâlnirea care a avut loc astăzi, în cadrul Proiectului de înfrăţire Instituţională "Sprijin pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap" sub preşedinţia Marianei Nedelcu, Secretar de Stat în cadrul MMFPS, a adus în discuţie câteva măsuri imediate care ar trebui luate pentru persoanele cu handicap. "Degeaba se fac cheltuieli dacă nu se diseminează informaţia. Până acum, nici persoanele cu handicap nu şi-au cunoscut drepturile, nici angajatorii nu şi-au respectat îndatoririle. Cei care vor să urmeze cursuri universitare trebuie să ştie că au posibilitatea să o facă şi vor fi ajutaţi să se deplaseze. Primăriile au făcut deja achiziţii în acest sens şi pot spune cu siguranţă că există mijloacele necesare la Primăria sectorului 6, unde am lucrat şi eu, la Primăria sectorului 3 şi la Primăria sectorului 1", a explicat Mariana Nedelcu. În perioada următoare se vor aduce şi modificări legislative care să faciliteze accesul la educaţie şi la muncă persoanelor cu hadicapuri. Pentru alte ajutoare imediate, se aşteaptă bugetul pe acest an.

DREPTURI EUROPENE. Directiva Consiliului Europei 2000/78 de la 27 noiembrie 2000 a introdus în Europa un nou concept din care rezultă noi drepturi, cum ar fi conceptul de adaptare rezonabilă, din care decurg dreptul persoanelor cu handicap la adaptare rezonabilă şi datoria angajatorilor de a realiza adaptarea rezonabilă care se exercită până la limita unui "cost disproporţionat". Pentru întreprindere, acest cost poate fi acoperit din fonduri publice. În România, aproape imediat, Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a integrat în dispoziţiile sale conceptul de adaptare rezonabilă şi dreptul la adaptare rezonabilă. Aplicarea acestor noi drepturi constituie obiectul contractului de înfrăţire instituţională. Rezultatul este editarea "Liniilor Directoare". "Conceptul de adaprtare rezonabilă este un nul nou pentru România. Rolul nostru ca autoritate în promovarea drepturilor persoanelor cu handicap este prima fază după finalizarea ghidului pentru adapatarea persoanelor cu handicap. Dacă la vremea respectivă, în 2006, legea a avut concepte novatoare, noi suntem în cursul unui proces de ratificare a convenţiei ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap, care a fost semnată de România, dar care în acest moment nu este ratificată de parlamentul României. După ratificare vom avea baza necesară pentru modificarea legislaţiei. Avem o marjă de timp în care se va desfăşura această procedură legislativă, în care noi să ne pregătim, cum de altfel ne-am şi propus în planul de activităţi al Autorităţii pe peroioada 2009-2012, privind în primul rând dezvoltarea conceputlui de adaptare în muncă", a exlicat Doina Dreţcanu, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap.

RECOMANDĂRI. "Liniile directoare" sunt elaborate în cadrul proiectului de înfrăţire instituţională franco-român, finanţat de Uniunea Europeană, care enumeră, în primul rând, noile măsuri introduse de Legea nr. 448/2006 "privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap" pentru facilitarea încadrării în muncă a persoanelor cu handicap. Proiectul analizează "Liniile directoare pentru adaptarea rezonabilă" din Statele Unite şi Canada, diferitele modalităţi de transpunere a Directivei 2000/78 alese de statele membre UE, inclusiv de România, şi prezintă două exemple contrastante: cel al Marii Britanii şi cel al Franţei.

Conform mandatului încredinţat, experţii francezi au strâns, au selecţionat şi au analizat materialele şi exemplele pe care le-au propus apoi colegilor români. Francezii speră că vor contribui la crearea bazei pentru dezvoltarea unei strategii, unor metodologii si a unor proceduri aplicabile pieţei muncii din România. Liniile directoare sunt însoţite de recomandări şi de un calendar pentru aplicarea acestora, adresate Ministerului şi administraţiei sale. "În acest moment, numai 11% dintre persoanele cu handicap care pot munci sunt angajate. Faţă de anul 2003, când erau numai 9.600, acum sunt 25.000 de persoane cu handicap angajate, iar în privinţa pregătirii profesionale, numai 20% dintre cei cu handicapuri au studii superioare", a explicat Mariana Nedelcu. Secretarul de stat a mai spus că se lucrează la documentaţia necesară pentru a accesa banii împrumutaţi pentru programele destinate integrării persoanelor cu handicapuri şi a altor minorităţi. Este vorba despre 25 de milioane de dolari, sumă care nu s-a putut folosi pentru aceste programe, deşi a fost deja împrumutată. "În noiembrie anul trecut eram toţi în plină campanie electorală, astfel încât nici un primar nu a fost interesat de depunerea proiectelor pentru accesarea acestor bani. Am prelungit termenul, pentru a constata că nici acum nu s-au depus proiectele, de data asta din cauza altor documente pentru care este nevoie de bani, iar bugetele nu sunt încă aprobate", a mai explicat secretarul de stat Mariana Nedelcu.

COLABORARE. Atât pentru secretarul de stat Mariana Nedelcu, Coordonator al Departamentului de Politici Familiale, Incluziune şi Asistenţă Socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cât şi pentru şefii proiectului, român şi francez, acest seminar final al Proiectului de înfrăţire Instituţională care a avut loc astăzi la Bucureşti, a reprezentat o bună ocazie de a înscrie demersul în contextul şi în legislaţia europeană de luptă împotriva discriminării. De asemenea, s-au prezentat lucrările conduse în cadrul acestui proiect de înfrăţire instituţională în perspectiva politicilor dezvoltate în favoarea încadrării în muncă a persoanelor cu handicap. În cadrul discuţiilor s-au propus soluţii, atât pentru persoanele cu handicap, cât şi pentru angajatori, în cadrul documentului "Linii directoare privind adaptarea rezonabilă a locurilor de muncă în vederea facilitării integrării profesionale a persoanelor cu handicap". "Această broşură reglează o situaţie care funcţionează nu tocmai bine în România. Ajută angajatorii să cunoască mai bine drepturile persoanelor cu handicapuri. În România lipseşte informaţia. Sunt foarte multe persoane cu handicap care nu-şi cunosc drepturile. Cu ajutorul reprezentanţilor Franţei în România reuşim să facem paşi mari în această direcţie. Se pare că nici angajatorii nu-şi cunosc obligaţiile. Lipsesc din păcate din lege anumite tipuri de sancţiuni la care se va lucra", a subliniat secretarul de stat.