Bolojan explică de ce a decis Guvernul să crească valoarea impozitului pe proprietăți

„Am fost criticat, dar de trei ani de zile trebuia să facem asta în angajament PNRR”, a declarat premierul, vorbind despre creșterea impozitului pentru locuințe.

Acesta a afirmat că plata impozitului pentru locuințe este o necesitate: „Un cetățean care beneficiază de lucrările care se fac astăzi în toate localitățile în România – extinderea rețelelor de apă, de canalizare, de asfalt – trebuie să înțeleagă că și el trebuie să contribuie cu acest impozit la venitul localității, pentru a fi cofinanțate aceste lucrări, pentru că nu mai avem de unde să le finanțăm și vrem să le continuăm”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Acesta a mai precizat că românii care vor să beneficieze „de un acces mai bun” la casa în care locuiesc, „de o stradă luminată sau asfaltată, de sisteme de sănătate mai bune locale” trebuie să plătească impozit.

Începând de la 1 ianuarie 2026, impozitele pe clădiri ar putea crește cu un procent de până la 80%.

Cabinetul Bolojan are pe ordinea de zi a ședinței de miercuri un nou proiect ce vizează impozitele și taxele locale.

Este vorba de proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea şi completarea Titlului IX „Impozite și taxe locale” din Legea nr.227/2015, publicat în transparență decizională de Ministeruul Finanțelor publice vineri, 12 decembrie, înainte ca pachetul 2 al Guvernului trecut de Curtea Constituțională a României să devină lege publicată în Monitorul Oficial, pe 15 decembrie, respectiv Legea nr. 239/ 2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, iniţiativa Ministerului Finanțelor rezidă din dificultățile în implementarea modificărilor și completărilor aduse Titlului IX ”mpozite și taxe locale” din Codul fiscal, generate de adoptarea întârziată a proiectului de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

„Astfel, ca urmare a faptului că proiectul a fost supus analizei Curții Constituționale în două rânduri, procesul legislativ de adoptare a fost unul complex, fapt ce a condus la temporizarea aplicării legii, și implicit a demersurilor care trebuiau întreprinse de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București dacă proiectul de act normativ ar fi intrat în vigoare în termenul urmărit de legiuitor”, se arată în document.

(sursa: Mediafax)

Citește pe Antena3.ro

Ilie Bolojan nu este de acord cu prescripția: „Cel puțin în faptele de corupție grave, nu ar trebui să existe”