Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Funcționarii din Secretariatul General al Guvernului (SGG) au aflat că premierul Ilie Bolojan pregătește schimbări radicale, în al III-lea pachet de măsuri de austeritate, care va fi asumat de Guvern pe 15 septembrie. Surse din SGG au declarat, pentru Jurnalul, că externalizarea serviciilor care până acum erau asigurate de angajații statului nu se va opri doar la primării, consilii județene sau Poliția Locală, ci se va aplica inclusiv în ministere și SGG. Ar fi în vizor și alte instituții care țin de securitatea națională, de exemplu SPP, despre care președintele Nicușor Dan tocmai a declarat că îl incomodează, prin paza exagerată. Noul pachet de măsuri ar urma să modifice radical Codul Administrativ, trecând o mare parte din atribuțiile înalților funcționari publici - Secretar General, Secretar General Adjunct etc. - în zona de externalizare a serviciilor publice, prin desființarea departamentelor din ministere și „rotația cadrelor” de la o instituție la alta.
„În Guvern e o atmosferă de înmormântare. Stau toți ascunși prin birouri și nu îndrăznește nimeni să vorbească. Ne pregătim de destructurarea statului român, dacă se vor externaliza serviciile din instituții”, a declarat, pentru Jurnalul, o sursă din SGG. Premierul Bolojan ar fi plătit, din bani publici, o echipă de consultanți din mediul privat care a creat un proiect de modificare a Codului Administrativ.
Angajații Guvernului au intrat în posesia unor documente care sunt pregătite pentru a fi introduse în următorul pachet de măsuri fiscale de austeritate și care vizează înalții funcționari și departamentele din ministere și din SGG. Aceștia spun că efectiv se vor privatiza ministerele, prin externalizarea activității departamentelor acestora, iar sub controlul statului ar urma să rămână doar două departamente în fiecare minister, celelalte urmând să se externalizeze.
Cea mai gravă problemă nu este că înalții funcționari își vor pierde locurile de muncă, ci faptul că printr-o astfel de externalizare statul pierde controlul asupra unor decizii importante care se iau în interiorul ministerelor și care ar fi dirijate de entități private. Regula s-ar aplica inclusiv la Ministerul Apărării Naționale și la Ministerul Public.
O absurditate preluată din corporații
O altă problemă a acestui proiect ar fi „rotația cadrelor”. Sursele din Guvern au explicat că proiectul care va fi alipit la cel de-al treilea pachet de măsuri fiscale prevede interzicerea continuității pe post a oricărui înalt funcționar, după 4 sau 5 ani, iar evoluția se va putea face doar „pe orizontală”, fiind mutați de la un minister la altul, pe o funcție similară. Modelul e preluat din mediul corporatist, unde un CEO poate ocupa funcția cea mai înaltă dintr-o corporație cel mult 5 ani, pentru a nu exista un așa-zis monopol, dar în ultimii 15 ani, acest model de management a adus prejudicii inclusiv corporațiilor. Cu toate acestea, premierul Bolojan ar urma să-l implementeze în ministerele statului român.
Dacă se va introduce această modificare în noul pachet de măsuri, ar urma ca un Secretar General (SG) sau un Secretar General Adjunct (SGA) să fie mutat de la un minister la altul, după ce a ocupat funcția timp de 4 sau 5 ani. Dincolo de faptul că Executivul se pregătește să-și asume răspunderea pe un pachet de modificări legislative care schimbă legi organice, votate de Parlament - ceea ce e neconstituțional - o astfel de reorganizare ar crea haos în activitatea ministerială, pentru că fiecare înalt funcționar cunoaște foarte bine domeniul în care lucrează, dar nu cunoaște celelalte domenii.
Astfel, SG-ul de la Ministerul Agriculturii ar putea deveni SG la Ministerul Apărării, sau cel de la Apărare ar putea ocupa o funcție similară la Cultură, deși niciunul dintre ei nu cunoaște problemele celorlalte ministere.
Angajații Guvernului vorbesc despre destructurarea statului
Lovitura pe care Ilie Bolojan se pregătește să o dea înalților funcționari și vârfului aparatului de stat este descrisă de angajații SGG drept „o destructurare a statului”. Aceștia spun că nimeni nu-l poate opri pe premier, pe cale legală, ceea ce este foarte grav, pentru că o astfel de situație nu se mai poate opri nici măcar în CSAT - unde actualii membri sunt exact susținătorii acestei schimbări de paradigmă.
Sindicatele funcționarilor publici au atras atenția asupra pericolului pe care îl presupune externalizarea serviciilor publice din primării, consilii județene și Poliție Locală ce vor urma, în mod inevitabil, după ce vor fi dați afară actualii angajați din instituții. De aproape o lună, sindicaliștii vorbesc despre intenția evidentă a Guvernului Bolojan de a destructura instituțiile statului, pentru a „externaliza serviciile, astfel încât acestea să fie contractate de „firme de casă” ale partidelor politice.
Sindicatele - care au făcut deja coaliție pentru organizarea protestelor și a grevei generale în instituții, începând cu 15 septembrie - au explicat de ce primăriile, consiliile județene sau Poliția Locală nu vor face față cerințelor, cu un număr redus de angajați, în condițiile în care deja se lucrează cu deficit de personal în foarte multe dintre aceste instituții, deci va fi nevoie de contractarea unor firme care să suplinească nevoia de personal.
Măsurile nu reduc deficitul bugetar
Sindicatele au mai explicat de ce aceste măsuri nu contribuie la reducerea deficitului bugetar și nu vor aduce economii la buget, pentru că firmele care vor fi contractate nu au cum să presteze acele servicii pe bani mai puțini decât actualul buget alocat pentru salariile angajaților de la stat - firmele având și alte cheltuieli pe care ar trebui să le acopere din aceste contracte. Deci statul va da mai mulți bani, nu mai puțini, pentru externalizarea serviciilor publice din instituții.
„Totul merge către externalizare. Se vede clar că intenția reală a premierului Bolojan este aceea de a privatiza, efectiv, statul, sub pretextul pachetelor de măsuri fiscale pentru reducerea cheltuielilor. Se folosește modelul francez, dar și cel din marile corporații, numai că o astfel de externalizare a serviciilor publice pune în pericol statul român”, spune sursa din SGG.
Înalții funcționari nu s-au constituit în sindicate și nu fac parte din sindicatele funcționarilor, pentru că pozițiile lor nu au fost niciodată afectate de modificările legislative sau de alte tipuri de măsuri, însă de data aceasta ar putea participa la protestele sindicatelor din Administrația Publică, începând cu 15 septembrie.
Un înalt funcționar public este un expert apolitic, numit prin concurs național, care asigură managementul de nivel superior în administrația publică centrală și în autoritățile administrative autonome, având rolul de a garanta profesionalismul și continuitatea în administrație, indiferent de schimbările politice - conform Codului Administrativ. Acesta nu este afiliat politic, tocmai pentru a se putea asigura menținerea continuității și profesionalismului administrației și ocupă funcția printr-un proces de selecție riguros, la nivel național. Tocmai aceste principii se doresc a fi desființate, prin viitorul pachet de măsuri fiscale care oricum nu vor aduce economii la bugetul statului.
Când a fost creat conceptul de înalt funcționar public, în Codul Administrativ, s-a avut în vedere asigurarea unei administrații publice profesioniste și stabile, separând funcțiile de coordonare a activității la nivel înalt de cele politice.
Acești funcționari au un rol esențial în implementarea politicilor publice și în buna funcționare a statului. Acum li se va cere inclusiv să creeze planuri de management, deși nu există așa ceva în atribuțiilor lor, pentru că nu se ocupă de management - termenul „management” fiind interpretat eronat de către specialiștii plătiți de premier pentru a scrie proiectul de modificare a Codului Administrativ. Dacă ar fi consultat fișa postului unui SG, specialiștii ar fi observat că postul nu este echivalent cu cel de manager.
Pachetul al III-lea de măsuri fiscale pe care Guvernul Bolojan vrea să-și asume răspunderea este deja scris, iar aceste modificări încă nu au fost introduse, însă sursele guvernamentale spun că se pregătește introducerea lor în ultima zi, astfel încât să poată trece neobservate, la fel ca alte măsuri din primele două pachete.
Tipuri de funcționari publici
Categoria înalților funcționari publici include, conform Codului Administrativ: a) secretar general şi secretar general adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice; b) secretar general al instituţiei prefectului; c) inspector guvernamental.
Funcționarii publici de conducere din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385 din Codul Administrativ sunt: a) director general, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora, cu excepţia celor din categoria înalţilor funcţionari publici parlamentari; b) director general adjunct, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora; c) director, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora; d) director adjunct, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora; e) director executiv, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora; f) director executiv adjunct, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora; g) şef serviciu, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acesteia.
Funcţionarii publici de execuţie se împart în: Funcţionari publici de execuţie din clasa I: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, consilier achiziţii publice, precum şi funcţiile publice specifice asimilate acestora. Funcţionari publici de execuţie din clasa a II-a: referent de specialitate, precum şi funcţiile publice specifice asimilate acesteia. Funcţionari publici de execuţie din clasa a III-a: referent, precum şi funcţiile publice specifice asimilate acesteia. Și aceste funcții urmează să fie externalizate.
Protestele comune ale federațiilor sindicale
Pe 15 septembrie, în ziua în care Guvernul își va asuma răspunderea pe cel de-al III-lea pachet de măsuri de austeritate, federațiile sindicale din administrație și-au anunțat primele acțiuni comune de protest față de politicile sociale și economice promovate de Guvernul Bolojan care le afectează grav activitatea.
Sindicatele au demonstrat că Executivul dorește să facă cea mai mare concediere colectivă din ultimii 30 de ani, deși aparatul de stat are nevoie de funcționari și sunt instituții în care nu se poate demonstra așa-zisa risipă despre care vorbește premierul. Sindicatele din administrația publică atrag atenția că măsurile promovate „pe persoană fizică”, de tipul „reforma mea”, ale premierului Ilie Bolojan creează premisele unui blocaj generalizat în sectorul de activitate, sfidând și regulile dialogului social.
Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), Federația Columna-Scor, Federaţia Naţională a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală, Federaţia Națională a Sindicatelor din Administrația Locală SEDLEX, Federația PUBLISIND, Federația Sindicatelor Democratice din România și Uniunea Sindicatelor Funcționarilor Publici și Personalului Contractual FORŢA LEGII și-au anunțat programul de acţiuni comune, sincronizate, începând cu 15 septembrie 2025: greva generală și proteste de stradă - un marș și pichetare, în București, pe traseul Ministerul Dezvoltării - Piața Victoriei - sediul Guvernului României, între orele 11.00-15.00, cu participarea a mii de salariați din administrația publică centrală și locală. Federațiile sindicale au explicat că măsurile Guvernului sunt abuzive și o amenințare la stabilitatea funcției publice și la calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor, dar nu fac nici economie la buget, ci va fi nevoie cel puțin de sume duble pentru a se externaliza serviciile publice asigurate până acum de funcționarii statului.
Citește pe Antena3.ro
