Îngerii pierduţi de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Va fi o lectie de istorie care se va desfasura incepand cu ora 11:00 pana tarziu in noapte, cand totul se va incheia cu un foc de tabara. Atractia cea mai mare o constituie insa vernisajul expozitiei "Noul templu al zeilor palmyreni de la Sarmizegetusa". Templul, ridicat la inceputul secolului al III-lea dupa Hristos, este descoperirea cea mai recenta a arheologilor romani. Cea mai frumoasa parte a acestui cadou facut de istorie o constituie portiunile de fresca policroma (este pictata in culori foarte vii si reprezinta elemente vegetale, dar si alte motive a caror clarificare necesita un studiu aprofundat) pastrata pe unul dintre peretii edificiului roman (din secolul al II-lea dupa Hristos) peste care s-a ridicat templul. Este o descoperire cu caracter de unicitate pentru Dacia romana si teritoriul Romaniei.

Istoricii Antichitatii clasice considerau ca una dintre cele mai frumoase expresii ale ci­vilizatiei romane era reprezentata de casa romana, cunoscuta mai ales datorita sapaturilor arheologice de la Pompeii si Herculaneum. Asa-numita casa "pompeiana" nu era orientata spre exterior, ci spre interior, incaperile sale fiind situate catre o curte cu peristil, un spatiu deschis inconjurat de portice cu coloane. In mijlocul curtii se afla de obicei o fantana impodobita cu statui. Mobilierul era usor si rafinat, iar peretii erau impodobiti cu fresce pictate in culori vii. Acestea infatisau peisaje si elemente din natura, scene de vanatoare sau mitologice sau chiar reprezentari simbolice ale valorilor morale si filozofice ale proprietarului casei. Celebre astazi in intreaga lume, frescele descoperite de-a lungul vremii la Pompeii si Herculaneum, pastrate la fata locului (in sit) sau in colectiile Muzeului Arheologic National din Napoli si alte mari muzee din diverse tari, sunt considerate drept capodoperele universale ale genului. Elementele constituente ale aceleiasi civilizatii existau si la Sarmizegetusa, dar, din diverse motive, aici nu s-au pastrat. Multi dintre arheologii care sapa de o viata aici isi amintesc ca in primii ani ai venirii lor pe santier batranii locului le mai povesteau ca in tinerete au vazut pe zidurile romane "zugraveli" de inaltimea unui stat de om, picturi infatisand flori si "ingeri". Dar multe dintre aceste opere de arta au fost distruse de-a lungul anilor, fie de la sine din cauza starii de conservare, dar si din ignoranta, nepasare si nestiinta, fie din lipsa unor fonduri adecvate studiului unor asemenea vestigii rare si fragile.

Scopul organizarii evenimentului Zilei Portilor Deschise de la Colonia Dacica Sar­mi­ze­getusa de maine este acela ca pe viitor sa se im­plice toti cei interesati de istorie, arheologie, turism si dezvoltare durabila. Organizatorii (Muzeul Civili­zatiei Dacice si Romane, Muzeul National de Istorie a Romaniei, UBB Cluj, Asociatia Antiquitas si altii) ne invita sa descoperim ce frumoasa este istoria si sa salvam patrimoniul national. Sa nu mai pierdem ingeri.

Citește pe Antena3.ro

O profesoară a fost condamnată la 25 de ani de închisoare după ce s-a aflat ce făcea cu elevii. Are și un copil cu un elev de 12 ani