Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Olaru a declarat că ar trebui luată în calcul includerea Ministerului Public în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
"Cred că se impune în mod categoric acordarea iniţiativei legislative Ministerului Public. Insist foarte mult pe acest lucru, deoarece din această perspectivă Ministrul Public trăieşte un paradox. Suntem, probabil, cel mai mare consumator de legislaţie penală, când vorbim de punerea în practică a unor creaţii legislative, dar paradoxul face să nu putem să ne promovăm propriile legi prin intermediul autorităţii legislative, atunci când experienţa şi practica procurorilor arată că sunt legi care trebuie modificate, abrogate, sunt aspecte infracţionale care nu sunt reflectate în legislaţia actuală. Cred că Ministerul Public are nevoie de iniţiativă legislativă proprie. Evident că, în acest context, poate că trebuie luat în calcul şi includerea în CSAT a Ministerului Public. Suntem singurul minister public, care, deşi avem responsabilitate pe ce înseamnă politici strategice pe zona noastră, nu suntem incluşi în CSAT", a spus Codruţ Olaru.
El consideră că parchetele militare trebuie să existe ca structură specializată în cadrul DIICOT, iar la nivel teritorial să existe ca instituţii funcţionale în cadrul Ministerului Public, însă menţinerea în funcţie a procurorilor militari cu actuala componenţă creează inechităţi profesionale.
Urmăreşte AICI audierile de la CSM
UPDATE 14:00 - Bogdan Licu, propus pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României, a declarat, după audierea de către magistraţii CSM că nu este de acord cu audierea procurorilor în Parlament.
"Procurorii nu sunt entităţi de sine stătătoare. Procurorii lucrează într-un sistem, sunt subordonaţi ierarhic şi procurorii trebuie controlaţi, dar acest control trebuie să se efectueze în limitele prevederilor legale, nu depăşind limite la dorinţa unuia sau a altuia", a spus Licu.
El a afirmat, de asemenea, că nu este de acord cu "spargerea" actualului CSM în două entităţi separate, Consiliul Superior al Judecătorilor şi Consiliul Superior al Procurorilor, aşa cum s-a vehiculat în unele dezbateri privind modificarea Constituţiei.
UPDATE 11:20 - Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general, a declarat, după audierea de la CSM, că prestaţia sa de astăzi a fost mai bună decât cea de anul trecut când a primit aviz negativ.
"Îi las pe cei în drept să evalueze prestaţia. Eu zic că m-am prezentat bine. Orice examen implică şi emoţii. Important este să reuşeşti să le depăşeşti. Eu mi-am dorit şi îmi doresc să primesc aviz pozitiv. Avizul Consiliului este foarte important. Deosebit de important este şi faptul ca această procedură să se finalizeze", a spus Niţu, care a precizat că nu are nimic să-şi reproşeze legat de prestaţia de azi.
UPDATE 11:00 - Preşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, a fost prima care i-a adresat întrebări lui Tiberiu Niţu. Ea l-a întrebat care este diferenţa dintre eficacitate şi eficienţă la nivelul Ministerului Public, întrucât Niţu alternase cei doi termeni în prezenarea proiectului său de management. Niţu a raspuns ca "nici in limbajul uzual literar" ele nu sunt clar definite, "sunt zone in care cele doua concepte se unesc si se diferentiaza", explicand ca "diferenta nu este clar delimitata". "Si in traducerile rapoartelor sunt folosite cand eficacitate, cand eficienta".
Intrebat daca aceste doua notiuni au de-a face cu numarul de cazuri trimise in judecata, Nitu a facut trimitere la nevoia de a exista "criterii de referinta dupa care sa ne ghidam". "Daca avem rechizitorii 2% cauze solutionate, nu cred ca ar fi un indicator bun in ceea ce priveste eficacitatea muncii noastre", a spus el, argumentand ca se "consuma resurse ca sa obtinem niste rezultate(...) cat mai multe fapte penale, cat mai multi inculpati".
"Daca avem un indicator bun, consumam eficient resursele", a concluzionat Niţu, potrivit ziare.com.
UPDATE 09:30 - Şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM a început cu audierea lui Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al României. Înainte de şedinţă, Tiberiu Niţu a declarat că este pregătit pentru o prestaţie foarte bună. Întrebat dacă speră într-un aviz pozitiv, el a răspuns: "Da, normal".
Tot înaintea şedinţei CSM, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că are o încredere absolută în toţi candidaţii.
Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că în şedinţa de astăzi, începând cu ora 9:00, vor fi susţinute interviurile de către Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Bogdan Licu, propus ca prim-adjunct al procurorului general şi Codruţ Olaru, ca adjunct al procurorului general.
"Având în vedere calendarul stabilit pentru procedura de avizare a propunerilor ministrului Justiţiei pentru funcţiile de conducere la PÎCCJ, DNA şi DIICOT, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii face următoarele precizări: În şedinţa din 8 mai, începând cu ora 9.00, vor fi susţinute interviurile de către domnul procuror Tiberiu - Mihail Niţu, propus de ministrul Justiţiei în vederea numirii în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; domnul procuror Bogdan Licu, propus de ministrul Justiţiei în vederea numirii în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de către domnul procuror Codruţ Olaru, propus de ministrul Justiţiei în vederea numirii în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se arată într-un comunicat al CSM.
În şedinţa de joi, începând cu ora 9.30, vor fi susţinute interviurile de către Laura Codruţa Kovesi, propusă de ministrul Justiţiei în vederea numirii în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Alina Bica, propusă ca şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi de către Elena Giorgiana Hosu, propusă ca procuror şef adjunct al DIICOT.
Totodată, Secţia pentru procurori se va întruni vineri, începând cu ora 8,30, în vederea emiterii avizelor prevăzute de dispoziţiile art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
În 3 aprilie, premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, a transmis Secţiei pentru procurori, spre avizare, propunerile de numire în funcţii de conducere: Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Dimitrie Bogdan Licu pentru funcţia de prim adjunct al procurorului general al PÎCCJ; Codruţ Olaru pentru funcţia de adjunct al procurorului general al PÎCCJ; Laura Codruţa Kovesi ca procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; Alina-Mihaela Bica pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; Elena Giorgiana Hosu pentru funcţia de adjunct al procurorului şef al DIICOT.
Tiberiu Niţu vrea un act de justiţie predictibil
Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al României, prezintă în proiectul său managerial o serie de obiective ce vor putea fi realizate în următorii ani, printre care îmbunătăţirea alocării resurselor umane şi repartizarea echilibrată a volumului de muncă, un act de justiţie predictibil, o mai bună organizare a parchetelor, metodologii şi proceduri unitare de lucru.
Pe 3 aprilie, Tiberiu Niţu a fost propus de premierul Victor Ponta, ministru interimar al Justiţiei, pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Tiberiu Niţu a mai fost propus pentru funcţia de procuror general, la sfârşitul anului trecut, de către ministrul Justiţiei de la acea dată, Mona Pivniceru, în urma unei proceduri de selecţie organizate de MJ, însă, numirea sa a fost respinsă de preşedintele Traian Băsescu.
Bogdan Licu promite un stil de conducere democratic
Bogdan Licu, propus pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României, promite să adopte un stil de conducere democratic şi să stimuleze capacitatea creativă a subordonaţilor.
"Domeniul judiciar se mai caracterizează prin faptul că munca magistraţilor şi a celorlalte categorii de personal are o importanţă socială deosebită, presupune mari responsabilităţi şi asumarea permanentă a unor riscuri procedurale sau de alt gen. Cerinţele impuse de implementarea măsurilor pentru reforma justiţiei şi de îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi au determinat ca procurorii să lucreze sub presiunea termenelor şi a rezultatelor, a mijloacelor media şi a opiniei publice, aceasta în condiţiile în care activitatea de combatere a infracţionalităţii este greu cuantificabilă, iar rezultatele obţinute sunt deseori contestate şi rareori apreciate", precizează Licu, în proiectul său managerial.
În primele pagini ale proiectului său managerial, Licu punctează faptul că a avut un timp scurt la dispoziţie pentru redactarea acestuia, motivând astfel că nu şi-a putut permite o analiză detaliată a problematicii cu care se confruntă, în prezent, Ministerul Public.
Codruţ Olaru are ca prioritate acordarea iniţiativei legislative pentru Ministerul Public
Codruţ Olaru, propus pentru funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţionează în proiectul său managerial printre priorităţile imediate acordarea iniţiativei legislative pentru Ministerul Public.
"Această prioritate trebuie realizată de îndată, în contextul în care Ministerul Public este chemat să pună în practică dispoziţiile penale şi civile ale forului legislativ, dar nu are posibilitatea iniţierii directe a unor proiecte de legi, în condiţiile în care, în mod frecvent, constatările practice impun fie amendarea unor legi, fie adoptarea altora noi. Alternativele actuale oferite Ministerului Public, fie de a formula puncte de vedere pe marginea unor proiecte de legi iniţiate de alte instituţii sau lansate în dezbatere publică, fie exercitarea unei astfel de iniţiative prin intermediul altor instituţii cărora această prerogativă le este recunoscută (în principal, Ministerul Afacerilor Interne) nu mai pot continua", arată Olaru în proiectul managerial.
În opinia sa, o altă prioritate imediată ce trebuie asumată de Ministerul Public este îndeplinirea condiţionalităţilor ce revin MP prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare în principal, pentru continuarea şi consolidarea activităţii de combatere corupţiei.
Citește pe Antena3.ro
