x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Invazie - Albina globalizata

Invazie - Albina globalizata

de Iulia Barbu    |    21 Aug 2006   •   00:00
Invazie - Albina globalizata

Un hibrid rezultat in urma unor experiente stiintifice este pe punctul de a distruge fondul genetic al albinei romanesti. Hibridul Buckfast, adoptat si de maghiari, se gaseste la mai putin de 5 kilometri de granita de vest a tarii noastre. O eventuala imperechere in masa intre cele doua rase ar putea avea efecte economice dezastruoase asupra apiculturii romanesti.

Cercetatorii romani considera ca rolul aducerii acestui hibrid in tara noastra nu este altul decat strict economic. Aceasta este metoda clasica prin care apicultorul roman va deveni dependent de importul de matci din Germania, tara de origine a hibridului. Mai mult decat atat, ei sustin ca distrugerea fondului genetic al albinei carpatine va fi iminenta. Toate acestea in conditiile in care Uniunea Europeana acorda programe de subventionare pentru conservarea raselor locale de animale. Albina carpatina ar intra si ea in categoria prevazuta pentru subventionare de catre Uniune.

INCRANCENARE. In ciuda tuturor eforturilor si explicatiilor stiintifice ale cercetatorilor romani, Federatia Asociatiilor Apicole din Romania, cu sediul la Zalau, a cerut Institutului Apicol infiintarea primului centru de crestere a matcilor Buckfast. Iosif Oros, presedintele Asociatiei Apicole Salaj, sustine ca hibridul Buckfast ar fi o revelatie pentru apicultura romaneasca. El este si semnatarul cererii de infiintare a crescatoriei de Buckfast. De altfel, avantul pro-Buckfast se datoreaza in mare parte si faptului ca vecinii maghiari l-au importat. La mai putin de 5 kilometri de granita vestica a Romaniei, un grup de apicultori maghiari are stupine Buckfast. Daca pentru unii acesta este un motiv de teama, pericolul unor imperecheri cu albia carpatina fiind destul de ridicat, pentru altii stupinele Buckfast din Ungaria sunt o motivatie in plus pentru adoptarea lor si in tara noastra. "Buckfastul este de patru ori mai productiv decat albina carpatina. Am vazut asta in Ungaria. Un stup de Buckfast produce pana la 80 de kilograme de miere, pe cand un stup de carpatine produce 30-32 de kilograme de miere. Mai mult decat atat, albinele Buckfast nu roiesc si sunt mai rezistente la boli. Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Apicultura nu doreste insa introducerea albinei Buckfast in Romania", explica Iosif Oros.

BUCKFAST VS CARPATINA. Institutul sustine ca infiintarea crescatoriei de matci din rasa de albine Buckfast contravine legislatiei in vigoare. In Ordinul Ministerului Agriculturii 309/23.04.2003 se specifica: "In prezent, cat si pe viitor se urmareste aplicarea unui sistem de ameliorare de rasa curata…". Conducerea Institutului mai precizeaza: "Nu se preconizeaza incrucisarea cu alte rase, deoarece sistemul poate fi scapat de sub control si poate duce la producerea unor metisi nedoriti si neadaptati la conditiile de mediu din tara noastra". Apicultorii romani sunt impotriva alterarii fondului genetic al albinei romanesti. Ei sustin ca aceasta are recunoastere internationala si a fost medaliata de trei ori cu aur la Congresele Internationale ale Apimondia. Principala teama a apicultorilor este faptul ca, prin adoptarea hibridului Buckfast, crescatorii care il vor prelua vor deveni dependenti de matcile hibride importate. O singura matca Buckfast costa 22 de euro. "Scopul celor care promoveaza acest hibrid nu este altul decat pur comercial, finalul actiunii fiind crearea unei piete de desfacere si inlocuirea albinei romanesti. Vorbim de un hibrid interrasial care nu isi pastreaza caracterele in descendenta. Sa nu mai discutam de faptul ca, in toate dezbaterile, Buckfastul a fost prezentat ca extrema pozitiva a albinei romanesti", sustine Adrian Siceanu, cercetator stiintific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare Apicola. Principala problema a apicultorilor romani este capacitatea de adaptare a hibridului la conditiile locale. O eventuala crestere a variatiei genetice generand ineficienta economica. Mai mult decat atat, din imperecherea matcilor hibride cu trantori hibrizi poate rezulta o albina slab productiva, heterogena si neadaptata la conditiile de clima si flora locala.

PERICOLE. O incrucisare interrasiala poate avea efecte nedorite. Condrea Draganescu, coordonator national pentru managementul resurselor genetice, sustine ca "o incrucisare intre hibridul Buckfast si albina carpatina ar putea avea efecte nedorite". Rusia a trecut printr-un fenomen asemanator in urma cu ani buni. Astfel, dupa 50 de ani de cercetare si incrucisari interrasiale, ce au dat la inceput rezultate bune, s-a format o masa de albine pestrita cu productivitate scazuta. Cercetatorii romani sustin ca si Romania s-ar putea trezi in fata unui fenomen asemanator. "Introducerea unei rase straine in aria albinei carpatine este o cale aproape sigura de a o distruge pe ea sau poate pe amandoua, ajungand la rezultate sesizate in Rusia", mai precizeaza Draganescu. Cea mai mare problema o constituie insa neadaptarea hibridului la conditiile locale. Asta pentru ca o data cu transferul unei asemenea rase se "transfera" si mediul ei, sistemul ei de exploatare in caz contrar, rasa dispare. "Din cele 34 de rase disparute in ultimul secol din Romania, multe, peste 21 de rase, erau importate. Cauza disparitiei a constituit-o tocmai neputinta de a crea conditiile de viata in care ele s-au format", argumenteaza profesorul.

MODIFICAREA LEGISLATIEI
PREMIANTA. Albina romaneasca a castigat trei medalii de aur la competitiile de specialitate
In ideea unei mai bune protejari a fondului genetic al albinei romanesti, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura a cerut modificarea legislatiei. In adresa trimisa Ministerului Agriculturii, Adrian Siceanu cerea interzicerea "importului de material biologic apartinand altor rase de albine, precum si a hibrizilor interrasiali, deoarece prin specificul imperecherii la albina melifera, sistemul poate fi scapt de sub control si se poate ajunge la obtinerea unor metisi nedoriti si neadaptati la conditiile de mediu din tara noastra". Ministerul a respins insa propunerea Institutului, pe motivul incalcarii legislatiei europene. O data cu aderarea, noul act normativ nu ar mai avea aplicabilitatea, pentru ca apicultorilor romani li se vor deschide portile pastoritului in alte tari europene. Raspunsul mai precizeaza ca "singurele masuri de protectie eficienta sunt cele aplicate de asociatiile crescatorilor de albine, care pot informa apicultorii despre efectele nefavorabile ale importului diferitelor rase de albine".
×