Ioan Ficior a fost chemat joi la Parchetul General, unde procurorii l-au anunțat că a fost pus sub acuzare, în urma unui denunț depus anterior pe numele lui de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Atât la intrare, cât și la ieșire din sediul Parchetului, Ioan Ficior a refuzat să dea declarații presei.
Potrivit IICCMER, colonelul (r) Ioan Ficior, care a deținut funcțiile de comandant și locțiitor de comandant la Periprava în perioada 1958-1963, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva categoriei deținuților politici aflați la Periprava.
De asemenea, cercetătorii de la IICCMER susțin că Ioan Ficior a pus în aplicare un regim de exterminare, caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor și a îngrijirilor medicale, bătăi și alte violențe, lipsa condițiilor elementare de trai și, nu în ultimul rând, prin numărul impresionant de decese survenite.
Conform denunțului, Institutul a identificat cel puțin 103 cazuri de deces, înregistrate în perioada 1958-1963, în rândul deținuților politici de la Periprava, perioadă în care Ficior a exercitat funcții de conducere a coloniei de muncă.
Ioan Ficior este al doilea șef de penitenciar acuzat de genocid, după Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963.
Fostul comandant al lagărului de la Periprava, Ioan Ficior, s-a prezentat joi la Parchetul General, în dosarul în care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus un denunț împotriva lui pentru genocid.
Potrivit IICCMER, colonelul (r) Ioan Ficior, care a deținut funcțiile de comandant și locțiitor de comandant la Periprava în perioada 1958-1963, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva categoriei deținuților politici aflați la Periprava. De asemenea, cercetării de la IICCMER susțin că Ioan Ficior a pus în aplicare un regim de exterminare, caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor și a îngrijirilor medicale, bătăi și alte violențe, lipsa condițiilor elementare de trai și, nu în ultimul rând, prin numărul impresionant de decese survenite.
Conform denunțului, Institutul a identificat cel puțin 103 cazuri de deces, înregistrate în perioada 1958-1963, în rândul deținuților politici de la Periprava, perioadă în care Ficior a exercitat funcții de conducere a coloniei de muncă. Ioan Ficior este al doilea șef de penitenciar acuzat de genocid, după Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963.
Citește pe Antena3.ro