Judecătorul român, “suspect în robă”

Vicepreşedinta Asociaţiei Ma­gistraţilor din România (AMR), Maria Pivniceru, a fost foarte cri­tică la adresa preşedintelui Traian Băsescu, pentru afirmaţiile pu­bli­ce făcute despre judecătorul corupt din cazul Bordei

Vicepreşedinta Asociaţiei Ma­gistraţilor din România (AMR), Maria Pivniceru, a fost foarte cri­tică la adresa preşedintelui Traian Băsescu, pentru afirmaţiile pu­bli­ce făcute despre judecătorul corupt din cazul Bordei. În discursul ţinut ieri la Parlament la sărbătorirea a 15 ani de la înfiinţarea AMR, Ma­ria Pivniceru a declarat că ju­de­că­torul român al anului 2008 are “un statut de suspect în robă, obligat la tăcere”. La rîndul său, preşedinta AMR, Viorica Costiniu , a subliniat că este nefiresc ca un judecător să trăiască într-un me­diu acid, să fie hărţuit şi discre­di­tat.

 

Magistraţii, supăraţi că-s “daţi mulţimii aţîţate pentru a-i potoli furia”

“Nu este uşor să luptăm pentru independenţa justiţiei şi a magistraţilor. S-a încercat de multe ori sub diferite forme ca această independenţă clamată să ni se pretindă, dar de fapt în subtext să fie destul de afectată. Cum? Luările de poziţie, acuzaţiile individuale, grupurile de interese sau politice care au încercat şi încă încearcă, vorbind de independenţa justiţiei, de fapt să i-o ştirbească”, afirmat Viorica Costiniu.

REGLEMENTARE TRUNCHIATĂ. Judecătorul sau procurorul se confruntă “cu această legislaţie în cavalcadă”. “Este greu să faci faţă la ceea ce ni se întîmplă, cu atît mai mult cu cît reorganizarea sistemică de care vorbim de atîţia ani a justiţiei nu a avut loc (...) O mare durere a noastră este faptul că, în ciuda străduinţelor noastre şi a promisiunilor politice, n-au condus la ceea ce era firesc, şi anume o lege de organizare şi funcţionare unitară a Ministerului Public. În nici o ţară din lume nu există o reglementare trunchiată, separată şi diferenţiată, în mai multe acte normative, cum se întâmplă în România pentru Ministerul Public. Avem dispoziţii care se aplică unei categorii de procurori, iar alte dispoziţii cu privire la alţii. Alt statut inclusiv independent şi material pentru doar unii dintre procurori”, a subliniat preşedintele AMR.

DOMNIA LUI CALIGULA.“Miercuri seara, pe un post de televiziune, preşedintele României a declarat următoarele: «judecătorul care i-a dat dreptul lui Constanda să construiască este corupt. Constanda a cumpărat pămîntul ştiind că poate cumpăra judecătorul». Cu această acuzaţie publică, făcută după toate regulile aparţinătoare infracţiunii de calomnie, sistemul judiciar a intrat într-o nouă etapă, cea similară domniei lui Caligula”, a afirmat Mona Maria Pivniceru, vicepreşedintele AMR.

Magistratul a precizat că în perioada domniei lui Caligula “magistraţii erau acuzaţi, după cum bătea vîntul puterii, de trădare, corupţie, cum am denumi-o noi astăzi, daţi mulţimii aţîţate pentru a-i potoli furia, înjunghiaţi pe treptele templului or surghiuniţi, urmând a trăi, dacă au scăpat cumva cu viaţă, în dezonoare. Nu prea suntem departe de fresca justiţiei din România de astăzi”, a susţinut vicepreşedintele AMR.

IRONIE. Mona Maria Pivniceru declarat că judecătorul român al anului 2008 are “un statut de suspect în robă, obligat la tăcere” şi că deviza sub care se situează exerciţiul puterii judecătoreşti în România este “contestabilitate şi suspiciune publică insuflată difuz ori declarată în termeni precişi”. “Judecătorul (...) arătat cu degetul pe stradă de cetăţean ori de colegii de clasă ai copiilor săi sau de oricine, strigat cu apelative ca «infractor», «dinozaur corupt» şi altele mai grave, cum ar fi «şpăgar», după distinsul vocabular de portofoliu al unor guvernanţi, nu prea pare a fi cel care a făcut legea prin care se încalcă proprietatea cetăţeanului ori o manevrează, pardon, o reglementează spre a nu i-o mai restitui vreodată, nici cel care deteriorează, pardon, reglementează situaţia juridică a unor cetăţeni în detrimentul altora. A se vedea situaţia contractelor de închiriere a imobilelor retrocedate”, a afirmat Mona Maria Pivniceru, vicepreşedintele Asociaţiei.

PROCURORII, ÎNTRE CSM ŞI EXECUTIV .Prezentă la conferinţa aniversară, Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice (CRJ), a afirmat ieri că procurorii “pendulează undeva între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Executiv, după cum se succed guvernele şi, uneori, comisarii europeni, care se ocupă de justiţie şi afaceri interne”. Iorgulescu a mai precizat că este regretabil că în anul 2008 încă nu este clar principiul separaţiei puterilor în stat şi ce înseamnă el. După discuţiile ciudate din spaţiul public, Georgiana Iorgulescu afirmă că o bună parte din clasa politică nu înţelege cum este principiul separaţiei puterilor în stat, care este rolul sistemului judiciar, faptul că nu se poate comenta o hotărîre judecătorească. “Noi ca cetăţeni putem să spunem ce dorim, dar un politician responsabil niciodată nu va comenta o hotărîre judecătoreacă, fie că este definitivă, fie că este nedefinitivă, pentru că independenţa sistemului judiciar înseamnă a respecta o hotărîre judecătorească, chiar dacă îi convine, chiar dacă nu”, a spus directorul executiv al CRJ. Totodată, ea a subliniat că România are o politică penală puţin periculoasă în zilele noastre, “în care dreptul la apărare este cu totul şi cu totul golit de conţinut”.

LIPSIŢI DE SOLIDARITATE. Georgiana Iorgulescu a afirmat că Asociaţiei Magistraţilor din România îi lipsesc “solidaritatea şi implicarea, fie pentru că probabil meseria de judecător sau de procuror este o profesie de individualişti şi/sau poate că se porneşte de la un principiu care nu este neapărat sănătos şi anume: «Ce îmi poate oferi mie asociaţia?»“. Iorgulescu a recunoscut că AMR a avut o contribuţie foarte importantă la reforma sistemului judiciar, care este din păcate “o reformă eternă”. Ea a criticat şi faptul că facultăţile de drept “nu prea mai produc candidaţi credibili pentru magistratură şi pentru orice altă profesie juridică”, motiv pentru care Institutul Naţional al Magistraturii mai are mult de lucru în ceea ce priveşte pregătirea profesională a celor care vor deveni judecători şi procurori. Despre CSM, Georgiana Iorgulescu a apreciat că are atribuţii foarte multe, dar e “puţin timid” în atitudini punctuale.