Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Presa românească a mai pierdut un condei de mare valoare. Jurnalistul Petru Calapodescu, unul dintre cei mai vechi editorialişti, a trecut la cele veşnice.
A scris peste 40 de ani la ziarul Libertatea (fost Informaţia Bucureştiului), iar de mai bine de un an la Jurnalul Naţional.
Avea 71 de ani şi îl necăjeau nişte afecţiuni cardiace, dar ţinea să scrie săptămânal editorialul, pentru că îşi iubea nespus meseria.
Trupul neînsufleţit va fi depus luni, 28 octombrie, la ora 12, la capela Cimitirului Bellu Ortodox.
Slujba de înmormântare va avea loc la acelaşi cimitir marţi, 29 octombrie, la ora 13.
Ultimul articol semnat de Petru Calapodescu în Jurnalul Naţional se intitulează “Nechezolul băsescian” şi a apărut la 9 octombrie.
Dumnezeu să-l odihnească şi să-i ierte păcatele!
_______________________________________
Nechezolul băsescian
E greu, dacă nu imposibil, să spui că România e condusă de oameni cu scaun la cap, aleşi şi plătiţi să administreze ţara, iar nu să o trasforme într-un circ pe scena căruia să se producă zilnic, într-un spectacol jalnic. Nu cred să mai existe undeva
pe Glob, vreo ţară, fie ea chiar şi un trib abia ieşit din epoca de piatră, unde să se petreacă atâtea şi atâtea episoade penibile şi unde vârful piramidei politice şi statale să fie de un grotesc indescriptibil. Nu cred să mai existe undeva pe Glob vreo ţară care să se scufunde cu atâta inconştienţă în derizoriu comportamental şi în marasm social şi economic, deliberat întreţinut de o mână de panglicari care-şi disimulează astfel propriile prădăciuni.
Ultimele evoluţii, determinate în mare măsură de înverşunarea cu care un preşedinte repudiat de votul naţional toarnă mereu gaz pe foc vin să confirme un parcurs extrem de primejdios. Ţara aproape că nu mai e condusă. Mai zilnic, Băsescu face românilor capul mare, perorând câte o oră - e vina televiziunilor că-i preiau elucubraţiile - la adresa guvernanţilor, îndeosebi a lui Ponta şi Antonescu, în capul cărora varsă ligheane de zoaie şi insulte. Nici cei doi nu îi rămân datori, potopindu-l cu replici din acelaşi dicţionar de insulte, coborând duelul politic în răfuieli de şatră nebună. Răfuieli în care numai cine nu vrea nu vede că sunt agrenate parşiv instituţiile statului, în primul rând sistemul judiciar aflat sub evidentă baghetă prezidenţială şi interpretând partituri aplaudate de clienţi bine plătiţi sau şantajaţi.
Multă lume a tresărit când Vosganian şi Videanu au fost înghesuiţi de DIICOT într-un dosar strivitor: complot şi subminare a economiei naţionale. "Să mai spună careva că procurorii sunt supuşi lui Băsescu!, au răsunat trompeţii din Deal. Poftim, l-au luat şi pe Videanu!". Aiurea! Nu o să ajungă la puşcărie nici Vosganian, nici Videanu. Băsescu, în schimb, şi-a atins scopul, a mai scos din Guuvern o piesă grea, "armeanul cel rău", căruia îi poartă de mult sâmbetele. Ba aş adăuga că i-a plătit o poliţă şi lui Videanu, membru al celebrului grup BVB (Blaga,Videanu, Berceau) care, acum câţiva ani, la o întâlnire de taină noaptea la Clubul Diplomaţilor, i-au pus piciorul în prag. Mai aberantă însă, e trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea, sub acuzaţia de fraudare a referendumului de demitere. Admit că Dragnea a vrut să aducă la urne cât mai mulţi oameni. Nu să-i influenţeze cum să voteze, ci pur şi simplu să voteze. Adică să participe la exerciţiul democratic, la evaluarea căii pe care mergea ţara. Este asta o fraudă?! Atunci cum trebuie încadrate acţiunile lui Băsescu, care, cu acelaşi prilej, ba chema popuaţia la vot, ba, pricepând că îndeplinirea cvorumlui l-ar fi zburat de la Cotroceni, ruga electoratul să rămână acasă, antrenându-l în acest nedemocratic demers până şi pe amicul său, premierul ungar Orban Viktor? Nu cumva dosarul penal ar fi trebuit să constate şi inadmisibilul abuz al lui Băsescu, ca şi trimiterea în judecată a primarilor şi şefilor de instituţii băsişti, care au "confiscat" buletinele de identitate ale multor cetăţeni, spre a-i împiedica să meargă la urne?
O ţară întreagă asistă la o mizerabilă competiţie, tip "apucă de unde poţi" între Băsescu şi ciracii lu pe e o parte, şi actuala putere, pe de alta. Nu mai are importanţă că economia se târâie, cu o dinamică smăcuită. Nu mai are importanţă nici că, după "fructuoasele" negocieri purtate de Băsescu, România are abia jumătate din alocările pe 2014-2019 faţă de alte ţări din UE. Onorabilii noştri caută febrili nu soluţii ecoomic şi politice, ci pari cu care să-şi dea în cap. Băsescu are obsesia carotării cu orice preţ a Guvernului şi a securizării propriei soarte, după terminarea mandatului, ca şi a camarilei sale. Şefii USL, pe de altă parte, au uitat că au ajuns la putere nu graţie unor merite personale, ci au fost aduşi de voinţa străzii, în iarna lui 2012, ca o alternativă la regimul lui Băsescu.
Petru Calapodescu
9 octombrie 2013
Citește pe Antena3.ro
