Justiţia protestează pentru că este băgată sub talpa celorlalte puteri

Primii magistraţi ai ţării, respectiv cei ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au protestat, pentru prima oară în istoria acestei instanţe, faţă de imixtiunea în treburile judecătoreşti, reclamând că, prin acţiunile din ultimul an, celelalte două puteri în stat urmăresc subordonarea justiţiei.

Toţi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au protestat ieri faţă de tratamentul inegal aplicat celei de-a treia puteri în stat: autoritatea judecătorească. La ora 13:30, cei peste 100 de magistraţi ai acestei instanţe au suspendat şedinţele de judecată, au părăsit birourile electorale, s-au îmbrăcat în robele mov de gală şi s-au adunat în neîncăpătoarea "cea mai mare sală" pentru a susţine protestul manifestat prin citirea unei scrisori deschise adresate Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României. "Cine are interesul ca statul român să aibă o justiţie umilă, slabă, tot timpul supusă presiunilor şi pusă sub lupa mass-media? Şi de ce?" Acestea au fost întrebările-provocare lansate ieri către jurnalişti de judecătorul Gabriela Bârsan, în cadrul conferinţei de presă ţinute de conducerea instanţei supreme după citirea scrisorii deschise. Încercarea jurnaliştilor de a obţine şi nume ale celor care au interesul să-şi pună justiţia sub talpă a primit un răspuns din partea vicepreşedintei ÎCCJ, Lidida Bărbulescu: "Nu dăm nume pentru că s-ar putea să ne întâlnim cu ei în altă ipostază şi n-am vrea să dăm motive pentru recuzare"!

JUSTIŢIA SUBALTERNĂ
În esenţă, preşedintele ÎCCJ, judecătorul Nicolae Popa, după ce a dat citire scrisorii create şi asumate de toţi judecătorii instanţei, în numele "întregului corp de magistraţi", a punctat discrepanţele evidente între condiţiile în care lucrează puterile din celelalte palate şi justiţie. "Le-am spus magistraţilor că n-ar trebui să tragem cu ochiul la celelalte puteri, ci să ne vedem de treburile noastre. Le-am spus să judece corect, astfel că nu nouă ar trebui să ne fie frică de celelalte puteri, ci poate ar trebui invers. (...) Afişarea forţei exercitate de celelalte puteri este o încercare permanentă de a ne ţine pe noi, membrii autorităţii judecătoreşti, într-o situaţie subalternă. De ce? Există atâtea interese care se întâlnesc pe teritoriul unui proces judiciar, încât este uşor de văzut ce se află de fapt în spatele unor agitaţii", a spus preşedintele Instanţei Supreme, Nicolae Popa.

În scrisoarea deschisă, protestatarii acuză campania de decredibilizare a justiţiei şi faţă de faptul că guvernele dau vina pe judecători pentru toate nereuşitele lor. "S-a ajuns în ultima perioadă ca, în mod frecvent şi obişnuit, cauze aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti să fie subiect de dezbateri publice şi chiar să sugereze soluţii, ignorându-se cu bună ştiinţă faptul că judecătorul cauzei trebuie să beneficieze de un climat de natură a-i permite să-şi formeze propria convingere în raport cu legea şi fără a suferi vreo influenţă directă sau indirectă. Este timpul ca statul român să conştientizeze cu adevărat rolul ce îi revine judecătorului, rol ce nu poate fi ignorat ori condiţionat de mediatizarea excesivă. Este momentul să se renunţe la orice fel de intruziuni în activitatea de judecată", a spus preşedintele Instanţei Supreme. "În pofida garanţiilor constituţionale şi a numeroaselor documente internaţionale, în România constatăm cu stupoare că se manifestă în ultimul timp acţiuni programatice, concertate, menite să creeze neîncredere în actul de justiţie, să desconsidere importanţa acestuia, să prezinte judecătorul ca pe un profitor care huzureşte pe seama banului public. Aprecieri generale, globalizatoare privind «corupţia», «frânarea reformei», «bugetarii de lux», «salariile nesimţite» au fost făcute de cele mai înalte instituţii ale statului", se mai arată în document. Potrivit aceluiaşi document, tagma magistraţilor respinge orice proiect care ar deteriora şi mai mult situaţia actuală a magistraţilor din România.

"Puterea nu-i iubeşte pe judecători"

Vicepreşedintele ÎCCJ, judecătoarea Lidia Bărbulescu, a apreciat ieri, în cadrul conferinţei de presă ţinută după protestul magistraţilor de la instanţa supremă, că judecătorii nu sunt iubiţi de nici o putere, oricare ar fi ea.

"Puterea nu-i iubeşte pe judecători. Nici cea trecută, nici cea prezentă şi probabil nici cea viitoare", a spus Lidia Bărbulescu, apreciind, totodată, că independenţa judecătorilor este afectată, aceştia trebuind să aibă, printre altele, şi independenţă financiară. Aceasta a precizat că atât Ministerul Justiţiei, cât şi Ministerul de Finanţe ar fi trebuit să ştie că "sistemul judecătoresc trebuie finanţat, şi nu subfinanţat, pentru că altfel se încalcă independenţa magistraţilor. Un judecător trebuie să aibă, printre altele, şi independenţa materială necesară. Impozitarea pentru fondul «solidaritatea» este neconstituţională, iar efectele aplicării ei asupra sistemului judiciar vor fi dezastruoase. Considerăm că proporţia de 90% vehiculată ca impozitare a salariilor ce depăşesc un anume prag reprezintă, de fapt, o sancţiune pentru magistraţi. Dar care anume au fost greşelile magistraţilor?". "Presiunile nu se mai fac acum prin telefon. S-a ajuns să ni se spună public ce soluţie se doreşte", a mai spus Lidia Bărbulescu.

Justiţia, statut de paria

Unul dintre motivele declarate ale acestei acţiuni fără precedent, când judecătorii vorbesc despre problemele pe care le are Justiţia, îl reprezintă "degradarea permanentă a actului de justiţie" şi "statutul de paria al judecătorilor faţă de celelalte două puteri în stat, Legislativul şi Executivul", a spus şi preşedintele Secţiei civile, judecătorul Florin Costiniu.

"Principiile fundamentale privind independenţa Justiţiei prevăd faptul că independenţa judecătorilor şi siguranţa lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege", a afirmat şi Nicolae Popa. În ciuda faptului că Justiţia aduce la buget fonduri din care s-ar putea cu uşurinţă finanţa poziţia judecătorului român, este incomparabil inferioară celei a magistraţilor din spaţiul european, iar condiţiile de muncă se degradează permanent, a subliniat preşedintele Nicolae Popa.

"Acesta este începutul sfârşitului"

Judecătoarea Gabriela Bârsan (soţia judecătorului român la CEDO), preşedintele Secţiei de Contencios Administrativ, a atenţionat că ceea ce se întâmplă de un an încoace, culminând cu evenimentele recente, este "începutul sfârşitului" Justiţiei independente. "Noi am ascultat de un an încoace foarte multe lucruri spuse la adresa noastră, a corpului magistraţilor. (...) Nu mai citesc presa de multă vreme tocmai pentru a avea o limpezime a minţii", a spus judecătoarea Bârsan, apreciind că mediatizarea excesivă, prin scoatere din context, este "cea mai gravă imixtiune în actul de justiţie". "Virulenţa cu care suntem atacaţi ne pune în situaţia de a nu mai putea înfăptui actul de justiţie. (..) Nimeni din Justiţie nu are salariile «nesimţite» de 300-400 de milioane cum s-a zis încă de la 31 decembrie 2008, dar doreşte cineva să pătrundă esenţa declaraţiilor politice de acest tip? Vom fi readuşi la tăcere prin campania virulentă la adresa noastră. Vom fi reduşi la tăcere ca oameni, în primul rând. Ce să fac, să mă întreb dacă ies azi la pensie sau să ies mâine? Este începutul sfârşitului. Probabil se urmăreşte determinarea unei ieşiri în masă din Magistratură."