Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Populaţia de urşi koala este ameninţată de creşterea concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă, pentru că acest compus chimic absorbit de plante afectează conţinutul de substanţe nutritive din frunzele cu care aceste animale se hrănesc, informează AP.
Încălzirea globală
Populaţia de urşi koala este ameninţată de creşterea concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă, pentru că acest compus chimic absorbit de plante afectează conţinutul de substanţe nutritive din frunzele cu care aceste animale se hrănesc, informează AP.
Ian Hume, profesor emerit de biologie la Universitatea din Sydney, a precizat că nivelul de toxicitate al frunzelor de eucalipt cu care se hrănesc aceste animale creşte o dată cu nivelul concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă. Studiul său cu privire la efectele dioxidului de carbon asupra frunzelor de eucalipt a fost prezentat Academiei australiene de ştiinţe din Canberra. Concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă afectează balanţa dintre nutrienţi şi antinutrienţi din frunzele de eucalipt. Astfel, o creştere a concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă duce la înmagazinarea în frunze a unei mai mari cantităţi din acest gaz şi la sintetizarea în plante a unei cantităţi mai mari de antinutrienţi pe bază de carbon, dereglînd echilibrul nutrienţi – antinutrienţi. Unele specii de eucalipt pot avea un conţinut mai bogat în proteine, însă antinutrienţii împiedică procesul de digestie al acestor proteine în organismul urşilor koala.
Frunze. Ian Hume a estimat că la nivelul actual de dioxid de carbon din atmosferă în următorii 50 de ani se va manifesta o reducere notabilă a populaţiei de urşi koala. Din cele peste 600 de varietăţi de eucalipt din Australia, urşii koala se hrănesc doar cu frunzele a 25 de varietăţi. Creşterea nivelului toxicităţii din frunzele acestor arbori poate duce la reducerea numărului de specii ale căror frunze vor putea fi consumate de urşii koala. “În condiţii optime, o femelă koala are un pui pe an, dar în cazul scăderii valorii nutritive a frunzelor se poate ajunge la o rată de un pui la fiecare trei sau patru ani”, a precizat Hume. (Rompres)
Citește pe Antena3.ro
