Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Crearea unui Parchet european independent şi eficient, instituţie care trebuie să protejeze interesele financiare ale Uniunii Europene şi să recupereze daunele, este o oportunitate profesională unică şi aş fi onorată să continui munca atâtor oameni care au făcut dintr-o idee un text juridic, a declarat marţi, la Bruxelles, Laura Codruţa Kovesi, în audierea în faţa comisiilor pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European pentru funcţia de post de procuror-şef european pentru infracţiuni împotriva bugetului Uniunii Europene.
''Am fost procuror timp de peste 23 de ani, deci jumătate din viaţa mea am fost procuror. Treaba mea este să fac ca justiţia să funcţioneze când este încălcat dreptul penal. Am deţinut cele mai înalte poziţii din serviciul de procuratură din România: procuror general al României timp de şase ani şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) timp de cinci ani. DNA este o structură cu competenţe exclusive pentru corupţie, fraude financiare, fraude cu fonduri europene. Crearea unui Parchet european independent şi eficient este o oportunitate profesională unică. Aş fi onorată să continui munca atâtor oameni - politicieni, cei care lucrează în domeniu, funcţionari publici, cei care au făcut dintr-o idee un text juridic. Acum avem nevoie de eforturi pentru ca Parchetul european să fie eficient'', a spus Kovesi în faţa membrilor LIBE şi CONT.
Potrivit fostei şefe a DNA, în vederea funcţionării Parchetului european sunt necesare infrastructura umană şi financiară, crearea unui sistem de gestionare a cazurilor împreună cu statele membre, stabilirea unui set de reguli interne şi adoptarea tuturor regulilor administrative necesare, mai ales cu privire la protecţia datelor, resurse umane şi reguli financiare.
În opinia sa, condiţiile pentru ca EPPO să funcţioneze eficient sunt definirea obiectivelor împreună cu Colegiul procurorilor europeni, crearea de procese pentru monitorizarea implementării strategiilor, încheierea de acorduri cu statele neparticipante şi cu ţări terţe. De asemenea, sunt necesare acorduri cu OLAF (Biroul european de luptă antifraudă), cu Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre) şi cu unităţile de investigaţie financiară.
O altă idee subliniată de Kovesi a fost necesitatea identificării tipologiilor, a riscurilor şi a vulnerabilităţilor în cadrul legislativ actual.
Ea a menţionat că deţine o experienţă îndelungată în gestionarea echipelor mari, în luarea deciziilor strategice şi în emiterea regulilor şi orientărilor interne. ''Sunt obişnuită să lucrez în condiţii de stres şi de presiune publică'', a spus fosta şefă a DNA.
Potrivit acesteia, în timpul mandatului său DNA a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 2 miliarde de euro, iar sumele recuperate anual au crescut de 10 ori faţă de perioada precedentă. ''Am creat echipe de anchetă comune şi am cooperat cu peste 40 de ţări. Astfel, am pus sechestru pe proprietăţi şi pe conturi bancare din alte ţări'', a continuat Laura Codruţa Kovesi.
Ea a menţionat că identificarea diverselor tipologii de fraudă financiară o poate ajuta să ia măsuri strategice.
''Cred că procurorul trebuie să respecte statul de drept şi să aibă o busolă morală puternică. Trebuie să fim obiectivi. În faţa injustiţiei şi a infracţiunilor, trebuie să aplicăm legea şi să aplicăm în totalitate drepturile fundamentale şi procedurale ale celor implicaţi în anchete. Tocmai de aceea procurorii sunt importanţi pentru statul de drept. Suntem importanţi pentru că datoria noastră este să aplicăm legea în mod egal pentru toată lumea. Asta au în comun toţi procurorii din Uniunea Europeană. Asta au reprezentat, prin activitatea lor, Giovanni Falcone şi Pierre Michel. De asemenea, cred că numai o justiţie profesionistă, independentă şi onestă poate lupta împotriva infracţiunilor, a corupţiei şi a fraudelor financiare. Numai o justiţie independentă poate aplica legea în mod egal pentru toată lumea. De asemenea, cred ferm că independenţa şi tragerea la răspundere merg mână în mână'', a accentuat Laura Codruţa Kovesi în intervenţia sa.
Pe lista scurtă pentru ocuparea funcţiei de şef al Biroului Parchetului Public European (EPPO) se mai află germanul Andres Ritter şi francezul Jean-Francois Bohnert, audiaţi deja marţi după-amiază de LIBE şi CONT înaintea fostei şefe a DNA.
Procurorul-şef european va conduce Parchetul European (EPPO) care se aşteaptă să fie operaţional până la sfârşitul anului 2020. Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.
Parchetul European va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.
Până în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.
Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant. Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.
AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
