La Braşov, bancherii şi-au jefuit clienţii

Câteva zeci de persoane care aveau depozite la Credit Europe Bank din Braşov au reclamat că le-au fost golite conturile. În acestea se aflau sume mari de bani, numai din verificarea a şase reclamaţii stabilindu-se că prejuduciul este de peste un milion de lei.

Credit Europe Bank Romania SA, filiala Braşov, se clatină în aceste zile sub acuzaţiile de delapidare din conturile mai multor clienţi braşoveni. Anchetele incipiente au scos la iveală infracţiuni bancare prin care cel puţin 11 persoane au fost păgubite cu sume ce depăşesc cu mult cifrele anunţate de anchetatori, principalul suspect fiind chiar managerul de operaţiuni bancare al băncii cu titulatură - europeană (sic!), doamna Otilia Negrilă Argentina, alături de alţi trei operatori de ghişeu şi un casier. Conducerea bucureşteană a băncii a încercat muşamalizarea cazului, ba, mai mult, intimidarea organelor de control care au depistat frauda, dar DIICOT Braşov a început oficial anchetarea cazului.

Golirea conturilor mai multor clienţi deponenţi ai băncii datează din luna martie a acestui an, când suspecta ar fi început golirea sistematică a conturilor unor persoane, care depuseseră sume de zeci de mii de euro, prin viramente şi ridicări de numerar fictive, în numele deponenţilor. Cifra posibilă, raportată la sumele reclamate de păgubiţi, s-ar ridica la aproape 1 milion de euro, în timp ce suma anunţată de anchetatorii de la Serviciul de Investigaţie a Fraudelor al IPJ Braşov se cifrează la doar 365.000 de lei, deci sub 85.000 de euro. Suma a fost stabilită de un raport de audit intern comandat de poliţiştii braşoveni, după cum susţine comisarul-şef Liviu Naghi, purtătorul de cuvânt al IPJ Braşov, dar doar cu referire la reclamaţiile a patru persoane, în realitate păgubiţii fiind mult mai mulţi.

De fapt, suma delapidată de directoarea filialei braşovene a băncii Credit Europe Bank România se ridică la multe sute de mii de euro. Doar o familie braşoveană, adică trei persoane, a fost păgubită cu 100.000 de euro. Cu toate acestea, Otilia Negrilă nu a fost reţinută, ci doar chemată să dea explicaţii, adresa ei, aflată de reporterii Jurnalului Naţional, pusă la dispoziţia anchetatorilor (sic!), fiind Braşov, Str. Tomis nr. 44.


Extrasul de cont care arată clar cum s-au evaporat banii clientului

Unul dintre principalii păgubiţi, fost ofiţer de informaţii, spune: "Am vrut acum o lună să-mi retrag banii, dar am fost dus cu vorba de fiecare dată. O dată că trebuie să proceseze, altă dată că n-au numerar, altă dată că n-au decât franci elveţieni. Văzând că n-au de gând să-mi dea banii, am depus plângere penală la începutul lunii august. Nici aşa nu i-a interesat, chiar şi acum îmi povestesc că trebuie să se întrunească Consiliul de Administraţie al băncii, să vadă ce decizii vor lua. Am fost avertizat să nu fac tam-tam. Eu am de recuperat 60.000 de euro, iar doi membri ai familiei mele, l-aţi văzut pe bătrânul care plângea la intrarea în bancă, 40.000 de euro, toate economiile lor. Ce-au constatat până acum este departe de cifra reală furată de directoarea lor, care face acest lucru de prin martie", spune păgubitul.

Acelaşi păgubit, fost ofiţer de informaţii, acum în rezervă, dezvăluie aspecte necunoscute încă anchetatorilor. "Am filat-o pe directoare timp de o lună, să văd cu cine se întâlneşte, pentru că am suspectat că este ceva necurat la bancă. Stă pe Tomis, în dreapta. Am văzut-o la sediul băncii întâlnindu-se cu un cunoscut şi periculos lider al lumii interlope - C... -, cu care discuta foarte apropiat. Mi-a fost frică să mai insist pentru recuperarea banilor, pentru că ăla cine ştie ce poate să-mi facă, am familie. Acum mi-au promis că joi îmi vor da un răspuns, dar trebuie să se întâlnească la Bucureşti să discute situaţia." Între timp, alţi 10 păgubiţi au depus plângeri la OJPC Braşov, suma reclamată depăşind cu mult pe cea anunţată de anchetatori.

Cel care a rupt pisica la Braşov, în cazul băncii Credit Europe Bank, este şeful OJPC, Ionuţ Spătaru, care a înregistrat plângerile celor 11 persoane şi a făcut portretul incomplet încă al ingineriei bancare prin care au fost păgubiţi câteva zeci de braşoveni. Mai mult, şeful braşovean al Protecţiei Consumatorilor s-a trezit cu presiuni din partea conducerii centrale a băncii aşa-zis europene.

"Am înregistrat plângerile unor persoane, iar prejudiciul se ridică la câteva sute de mii de euro. Am demarat ancheta, dar, aşa cum spune legea, trebuie să acordăm 15 zile răgaz băncii, pentru a-şi soluţiona problemele interne şi pentru a acoperi prejudiciile. M-a sunat doamna Mirela Bordea de la Bucureşti, vicepreşedinte al băncii pe ţară, cred, şi a încercat să mă convingă să o las baltă, că rezolvă banca şi este mai bine să păstrăm tăcerea, că nu se ştie nici cu postul meu, ea cunoaşte multă lume în Capitală. I-am răspuns că eu îmi voi face datoria, indiferent dacă mă schimbă din funcţie", spune şeful OJPC Braşov.

Poliţiştii Serviciului de Investigaţie a Fraudelor, împreună cu procurorii braşoveni, au început ancheta încă de acum o săptămână, cerând documentele interne ale băncii şi un audit intern. Şeful DIICOT Braşov, procurorul Alexandru Cor, ne-a declarat: "Am început cercetările în urma declinării competenţei de către Parchetul Judecătoriei Braşov, iar până în prezent suntem în faza incipientă a anchetei penale. Nu a fost încă nici o persoană reţinută în acest caz, există doar reclamaţiile păgubiţilor. Ancheta continuă". "Am cerut un audit parţial în acest caz, iar cercetările au evidenţiat existenţa a cinci suspecţi, un director al băncii, trei operatori de ghişeu şi un casier. Suma găsită deocamdată ca fiind lipsă, în urma auditului, este de 365.000 de lei, în cazul a patru persoane, fiind însuşită în mai multe etape. Este vorba despre infracţiunea de fals informatic şi fraudă informatică, potrivit Legii 161 din 2003", spune comisarul Liviu Naghi. Sub formă continuată, spunem noi.

Ieri, la sediul băncii Credit Europe Bank România, filiala Braşov, se intrase în "silentio stampa", directoarea Ane-Marie Frâncu refuzând să dea ochii cu presa, ba chiar ordonând ofiţerilor de pază să interzică accesul presei în sediul băncii, pentru a discuta cu păgubiţii.