Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Duminică au loc în Republica Moldova alegeri parlamentare anticipate, pe un fond politic tensionat şi nebulos, împănat de înscenări (http://www.jurnal.md/ro/news/mai-resetnicov-a-fost-rapit-de-comunisti-fara-consimtamantul-lui-196462/), răfuieli intestine ale coaliţiei de guvernare (http://unimedia.info/?mod=news&id=26144), acuzaţii şI insinuări privind interese ilegitime ale României în Moldova (http://comunist.md/?p=2191). Câtă vreme opţiunile basarabenilor se orientează, potrivit sondajelor, în mod egal către Vest şI către Est, iar Partidul Comuniştilor lui Voronin este favorit în preferintele electoratului moldovean (http://www.romania-actualitati.ro/partidul_comunistilor_din_r_moldova_lider_in_sondaje-22040) , teama de restauraţie nu e lipsită de sens. Însă, judecând la rece, progresele privind normalizarea relaţiilor bilaterale, promise acum un an, nu au avut consistenţa aşteptată de ambele părţi ale Prutului. Dezgheţul Prutului n-a fost total şI acum, că tot bate iarna-n geam, se anunţa un nou sezon glaciar. Să amintim numai promisiunile electorale ale actualei coaliţii de guvenământ de la Chişinău privind reintroducerea “Istoriei românilor” în studiul şcolar, precum şI recunoaşterea identităţii dintre limba română şI cea “moldovenească”, două aspecte vitale ale definirii identităţii noastre culturale.
În octombrie 2009, premierul Filat promitea înlocuirea cursului de istorie, măsluit barbar, introdus de guvernarea comunistă, cu “Istoria Românilor”. Ei bine, după ce manualele de clasa a lX-a şI a Xll-a, considerate ”excesiv de politizate” au fost eliminate, Ministerul Educaţiei a reintrodus manualele din 1990. Mediile ştiinţifice de la Chisinău au cerut elaborarea de manuale alternative, în baza conceptului “adevărului ştiinţific”. Demersurile Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova dar şi ale Academiei de Ştiinţe au rămas fără efect, împotmolindu-se în meandrele birocratiei. Ministerul Educaţiei, prin vocea ministrului Leonid Bujor, vicepreşedinte al Alianţei Moldova Noastră, a anuntat crearea unui colectiv de lucru, care sa elaboreze curicullum, iar colectivul s-a apucat de treaba şI lucreaza şI în zilele noastre şI o sa mai tot lucreze pana când s-or lămuri lucrurile încotro se îndreaptă Moldova. În fond, directorii din minister din perioada comunistă şi-au conservat funcţiile. Fostul ministru adjunct din epoca Voronin, Valentin Crudu, e şef de Direcţie, Galina Gavriliţă e tot inspectoarea şefă de “istorie”, ex-ministrul Victor Tvircun e acum şef la Integrare Europeană, iar domniile lor şi-au păstrat convingerile şI principiile, numai penele şI le-au schimbat.
Acum un an, spuneam mai sus, Filat a promis că “Istoria românilor” va fi decomunizată, adică deparazitată de interpretările ideologice, însă i-au sărit în cap nu doar Voronin şI ambasadorul Rusiei, Valeri Kuzmin, ci chiar colegii de coaliţieprecum preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu. Ce ţi-e rusul Kuzmin, care zice “Toţi mă întreabă de ce sunt nemulţumit de predarea Istoriei românilor în şcolile din R. Moldova. Îmi place istoria românilor, însă nu-mi place cursul de istorie a românilor care s-a predat mult timp în această ţară şi care de fapt este bazat pe rusofobie şi stereotipuri antiruse” (http://www.mediafax.ro/externe/ambasadorul-rus-nu-vrea-predarea-istoriei-romanilor-in-r-moldova-4988160), ce ţi-e Lupu, care susţine că “trebuie luat în considerare "caracterul policultural al societăţii", unde "majoritatea absolută a populaţiei se identifică drept moldoveni”(http://www.flux.md/articole/7924/).
Aşadar, câtă vreme e atât de greu ca românii de-o parte şI de alta a Prutului să capete dreptul la o istorie comună, să nu ne facem iluzii că ar fi mai lesne să aibă o limbă comună. Că vorbitul şI scrisul în româneşte nu e o garanţie. Academia de ştiinţe de la Chişinău şI Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova au cerut alinierea la normele ortografice ale limbii române, atitudine catalogată de comunişti drept un nou pas spre “subjugarea ţării de către vecinul imperialist”. Predarea Limbii şI Literaturii române a fost transferată în plan constituţional, în sensul declarării limbii române ca limbă oficială. Modificarea Constituţiei este însă strâns legată de rezultatele scrutinului de duminică, iar configuraţia previzibilă a Legislativului de la Chişinău o face şi mai puţin probabilă. Preventiv, etnicii ruşi au protestat de pe acum pe diferite canale împotriva perspecctivei de a învăţa în limba română. Recent, şi studenţii rusofoni de la universitatea Tehnică au declanşat manifestaţii de protest (http://www.tv7.md/?page=news&id=22515〈=ro) faţă de predarea unor discipline în limba română.
În plan spiritual, aşadar, un an de democraţie a adus doar şovăiri şi promisiuni prudente. În plan economic, România nu e-n stare să ofere Basarabiei nici măcar o piaţă solidă pentru vinuri şi bomboane. Oferă însă o poartă deschisă spre piaţa muncii europene, o piaţă în plină contracţie astăzi. Progresele politice s-au concretizat în principal în deschiderea consulatului general al Moldovei la Iaşi şi a celor două consulate ale României la Bălţi şi Cahul (http://www.voceabasarabiei.net/stiri/politica/11594-republica-moldova-are-consulat-la-iai). Dar, cum prea bine se ştie, cele mai fragile relaţii sunt chiar cele politice şi alegerile de duminică sunt bila grea care se rostogoleşte spre popice.
O potrivire nu dintre cele mai fericite face ca sărbătorirea Zilei Naţionale a României, adică ziua Marii Uniri din 1918, când Basarabia, Bucovina şi Ardealul au decis întregirea naţională, să urmeze scrutinului, la trei zile. Adică atunci când rezultatele scrutinului se vor fi aflat şI eventualele nereguli ori nemulţumiri ale forţelor politice concurente să facă obiectul agendei publice. În acest context, organizaţii de apartenenţă şI orientare foarte străvezii au emis, preventiv, comunicate (http://www.patriotism.md/?p=4493) belicoase pregătind parcă terenul pentru păruieli şI agitaţii stradale post-electorale. Ameninţările cu represalii la adresa aşa-zişilor “agitatori români legionari” se pot transfera lesne către structurile administraţiei de stat, după o reţetă deja experimentată în primăvara anului trecut. Prin urmare, se anunţă o iarnă rece, o spun nu numai meteorologii (http://www.antena3.ro/externe/meteorologii-din-balcani-vine-cea-mai-friguroasa-iarna-din-ultimii-ani-111293.html) ci si sondajele de opinie care anunta o configuraţie politică a Legislativului de la Chisinau atât de complicată, încât funcţionarea instituţiilor va fi posibilă numai prin negociere şI compromis. După eşecul referendumului constitutional din septembrie, relevant atât sub aspectul conştiinţei publice, cât şi al culturii politice, e bine să avem aşteptări rezervate faţă de ciorba de burtă ce se anunţă a fi viitorul Parlament. Şi să sperăm că puţinele câştiguri ale democraţiei vecine şi frăţeşti, între care libertatea de expresie şi de mişcare să rămână câştigate definitiv.
