Se ştie că majoritatea şoferilor RATB preferă să meargă cu pană, în loc să cheme depanarea şi să tragă maşina pe dreapata. De această dată, s-a întâmplat ce era mai rău. Trepidaţiile se puteau simţi în interiorul mijlocului de transport încă din staţia Piaţa Presei, de unde, am binevoit a mă urca, în jurul orei 20:30. Lăsând la o parte moftul că soferul mergea cu viteză în ciuda faptului că avea pană, se puteau simţi fară prea mare efort bătăile specifice, pricinuite de roata "bolnavă". Şi daca eu mă gândeam că ceva e în neregulă, oare ce-o fi fost în mintea şoferului?
Inevitabilul s-a produs pe linia de tramvai de la Piaţa Iancului, când, în urma unei acceleraţii bruşte gen NFS, pricinuite de un exces de zel din partea vajnicului şofer purtător de căciulă pe vârful capului, un fel de clop mai lung, precum şi a unor responsabilitaţi considerabile dar neglijabile, roata stângă spate a zburat, pur şi simplu, înaintea mijlocului de transport, lovind violent refugiul de tramvai din zona Piaţa Iancului, ţopăind apoi, elegant, pe capotele maşinilor aflate oprite la stop, până ce a binevoit a poposi în zăpada de pe marginea drumului. Iniţial, şoferul nu şi-a dat seama ce s-a intamplat, era la fel de fermecat ca şi noi, călătorii, uitându-se neputincios la spectacol. În cele din urmă s-a dat jos şi s-a dus să-şi recupereze roata. Curios din fire, m-am dus şi l-am întrebat ce s-a intamplat, de ce s-a rupt roata. "cine eşti tu, bă? du-te bă în ....". Şi-am plecat. Autobuzul 335, nr de înmatriculare B-61-LJH. L-aş întreba pe stimabilul şofer, ce crede că se întâmpla dacă era lume în staţia de tramvai ?