Labis - 50 de ani de la moarte

Scriind despre Nicolae Labis, la 50 de ani de la moartea sa, te frapeaza cateva coincidente: in 1956, poetul moare in noaptea cea mai lunga a anului, 21-22 decembrie. Implinise 21 de ani. La 21 decembrie 1879 s-a nascut I.V. Stalin. La 22 decembrie 1989 in Romania s-a prabusit regimul totalitar. Mergand pe firul coincidentelor, putem specula la nesfarsit pe tema "misticii numerelor" in destinullui Labis. Scriind despre Nicolae Labis, la 50 de ani de la moartea sa, te frapeaza cateva coincidente: in 1956, poetul moare in noaptea cea mai lunga a anului, 21-22 decembrie. Implinise 21 de ani. La 21 decembrie 1879 s-a nascut I.V. Stalin. La 22 decembrie 1989 in Romania s-a prabusit regimul totalitar. Mergand pe firul coincidentelor, putem specula la nesfarsit pe tema "misticii numerelor" in destinullui Labis.

Exista, insa, un alt destin al omului si al poetului care depaseste circumstantele spectaculoase. Pe de o parte, este un Nicolae Labis care "sa poata fi unul din raspunsurile la calomnia celor ce sustin ca sub regimul nostru cerul poeziei s-a intunecat" (G. Calinescu). La 15 ani debuteaza in ziarul "Zori noi", din Suceava, si tot la 15 ani participa la conferinta tinerilor scriitori moldoveni.

Peste un an, in "Viata romaneasca" i se publica poezia "Gazeta de perete" si este elogiat de Eugen Jebeleanu, Mihu Dragomir si Cristian Sarbu, mentori ai noii literaturi. In 1952, vine la scoala de literatura si critica literara "Mihai Eminescu". Versurile ii sunt publicate in mai toate revistele literare ale zilei. Mihail Sadoveanu si Tudor Arghezi il pretuiesc.

In 1954, apare "Moartea caprioarei" - capodopera sa. La 21 de ani, varsta la care multi asteapta incurajari la «posta redactiei», Nicolae Labis debuteaza cu doua carti: "Lupta cu inertia" si "Puiul de cerb". Definitiveaza volumul "Lupta cu inertia". In noaptea de 9 spre 10 decembrie 1956 este victima unui accident de tramvai. Pe patul de spital dicteaza versurile testamentare: "Pasarea cu clont de rubin/ S-a razbunat, iat-o s-a razbunat".

DENUNTAREA. Anii din urma ne-au relevat insa un alt Labis. In iunie 1953, poetul este denuntat pentru "vina" de a-si fi sarutat o colega si se hotaraste excluderea sa din organizatie. Sanctiunea este insa anulata, intrucat la Bucuresti urma sa aiba loc Festivalul Mondial al Tineretului si Studentilor, iar prezenta lui Labis era vitala. La Conferinta pe tara a Uniunii Scriitorilor din iunie 1955, Aurel Baranga se arata "indignat" ca "Labis si Andritoiu sunt descompusi din cauza betiei". si "tov. Dan Desliu" este la datorie: "Labis si Covacs (Aurel Covaci - n.n.) sunt oameni foarte talentati, dar fac fel de fel de prostii". Dintr-un denunt aflam ca ziarul "Scanteia tineretului" "a publicat poezia «Moartea albatrosului» («Albatrosul ucis» - n.n.) de Nicolae Labis, poezie imbibata de spirit demobilizator". In acest fel, credinta naiva, dar sincera, a adolescentului aflat la varsta primelor iubiri in idealurile "celei mai drepte societati" se vede confruntata cu o realitate oprimanta, meschina. Cel in care unii vedeau pe "copilul minune al realismului socialist" refuza rolul. Ruptura este inevitabila: "Sunt spiritul adancurilor/ Traiesc in alta lume decat voi" - va arunca poetul provocarea. Printre modelele declarate va fi acum si Arthur Rimbaud, "incalcit strengar, Arthur": "Nu absintul, nu bohema, numai patima sublima,/ Neastamparul tau tragic te-a-nviat aici, acum". Il vor fi ajutat, desigur, lecturile sale bogate din Rilke, Arghezi, Valery, Ion Barbu, Descartes, Hegel, Kant, Heraclit, Proust, Horatiu, Keats, Georg Lukacs. Pentru adolescentul insetat de certitudini, dogmele timpului vor lasa loc gandirii libere, spiritului critic: "Dar s-a-nchegat gandirea in zori de varsta noua,/ In zori incendiate de-un chin nehotarat,/ Cand zbori sa prinzi ideea cu palmele-amandoua/ si-o scapi, si te framanti, si ti-i urat...".

ANUL DECISIV. Ceasul decisivelor intrebari va veni - pentru Nicolae Labis si nu numai pentru el - in 1956. An ce debuteaza cu Raportul lui Hrusciov la Congresul XX al PCUS, care dezvaluie crimele lui Stalin din anii Marii Terori. Au urmat, in Polonia si in Ungaria, uriase proteste reprimate brutal de mai marii de la Kremlin. Aceste evenimente cu un puternic ecou in Romania, in special in randul tineretului, Nicolae Labis le va fi urmarit si va fi meditat asupra lor. Cert este insa un lucru: dupa 1956, discursul politic si, implicit, discursul poetic al lui Nicolae Labis s-ar fi radicalizat si, data fiind notorietatea Poetului, impactul asupra constiintelor vremii ar fi fost rascolitor. Numai asa vom intelege de ce Nicolae Labis a mai scris si acest "Testament": "Iertat sa fie cel ce la manie/ Mi-a implantat cutitul pan-la os/ Dar neuitat si neiertat sa fie/ Cel care-a ras de rasu-mi bataios".

FRAGMENT "Iertat sa fie cel ce la manie/ Mi-a implantat cutitul pan-la os/ Dar neuitat si neiertat sa fie/ Cel care-a ras de rasu-mi bataios" "Testament" - de Nicolae Labis