x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Landlerii din Transilvania - “domiciliu forţat” timp de trei secole

0
Autor: Tudor Cires Simona Lazar 14 Iun 2013 - 08:50
Landlerii din Transilvania - “domiciliu forţat” timp de trei secole
Vezi galeria foto
Saşi, şvabi (sătmăreni, bănăţeni, dunăreni), ţipţeri (maramureşeni), landleri (sibieni) şi germani (bucovineni, basarabeni ori regăţeni / în funcţie de provincia unde au înfiinţat colonii, în diferite epoci istorice) – aceasta ar fi o posibilă “fotografie de grup” a etnicilor germani din România, care, în afara unei limbi comune (germana, studiată azi ca limbă maternă, la şcoală; altminteri un lingvist ar găsi suficient material pentru studierea unui mănunchi de dialecte) au istorii diferite, în contextul migraţiilor de populaţii, în perioada medievală şi modernă, ba chiar şi în istoria contemporană.

Dintre toate aceste grupuri etnice “de neam german”, ne-a atras atenţia cel al landlerilor – poate şi pentru că saga lor nu a fost una a “emigrării”, ci, în termenii fixaţi de hrisoave, una a “transmigrării”. Apoi, pentru că, deşi “colonia” lor se află în acelaşi areal cu al satelor săseşti, ei au reuşit să-şi păstreze dialectul şi identitatea, în  ultimele trei secole, adunaţi în trei sate compacte (pe care doar trecătorul neştiutor de istorii locale le confundă cu cele ale saşilor). Apoi, pentru că exilul lor, al landlerilor, nu a fost unul economic, ori politic – cauţionat de nevoile unui stat imperial în expansiune – ci... o pedeapsă, o expulzare din teritoriile lor de baştină, pe motive religioase. Interesant, în tot acest context, este că, şi după 300 de ani, landlerii îşi clamează rădăcinile austriece, până într-atât încât, iată, la Sibiu, e cât se poate de firesc să existe un consul al Austriei, fie el şi onorific. Numele lui este Andreas Huber, landler din Grossau (Cristian), al cărui destin, într-un fel, este marcat de acea “genă a emigrării” moştenită de la strămoşii lui.
Dar să o luăm de la un început. Să zicem, de la cel istoric.

Cine sunt landlerii?

“M-am născut într-un nucleu social pe care eu îl consider ca fiind unul «închis»”, povesteşte Andreas Huber.  “Strămoşii mei au venit din Austria, în secolul al XVIII-lea, fiind forţaţi să-şi părăsească locul de baştină, Landl (“ţărişoară”), cuprinsă între Wels, Gmunden şi Vocklabruck. Au fost alungaţi din Austria, forţaţi să părăsească ţara din motive religioase. Au fost mai multe valuri de emigrare – din 1734 până în 1776. Diferenţele acestea religioase, care i-au smuls din locurile lor, i-au ajutat, într-un fel, să nu se amestece prea mult cu etnicii germani saşi, să nu fie asimilaţi. Să-ţi menţii sute de ani dialectul, tradiţiile, cutumele – asta înseamnă că, totuşi, comunitatea lor era restricţionată să se «amestece» cu alte grupuri etnice, fie chiar şi cu saşii. Foarte rar s-a întâmplat să existe căsătorii mixte între landleri şi saşi, abia în ultimii 50 de ani se poate remarca o deschidere”.

Săpăm mai adânc, în căutarea argumentelor istorice care au adus acest grup etnic în Transilvania, unde  s-au aşezat în satele Turnişor (Neppendorf; azi cartier al Sibiului), Cristian (Grossau) şi Apoldu de Sus (Grosspold), aşezări care au fost multă vreme cunoscute sub denumirea generică de “Landlersiedlung” şi unde erau, dacă vreţi, într-un fel de “arest secular la domiciliu”, fiindu-le interzis să se întoarcă în ţinuturile natale din Austria, chiar şi după ce primele generaţii de emigranţi trecuseră în lumea celor drepţi.

Care să fi fost vina lor? O dată cu impunerea religiei catolice ca religie de stat, de către Împăratul Carol al VI-lea, la 9 iulie 1734, mulţi catolici care trecuseră de la catolicism la confesiunea evanghelică luterană – şi care nu au acceptat recatolicizarea – au fost deportaţi. Slujbele reformate au fost interzise, preoţii luterani expulzaţi, scrierile lor arse, iar capii familiilor din satele convertite au fost deportaţi. S-a încercat în felul acesta a se înmuia credinţa celor rămaşi acasă, pentru ca ei să se dezică de luteranism. Ceea ce, în bună măsură, nu s-a întâmplat. În aceste condiţii, familiile celor deportaţi au fost şi ele trimise în bejenie. Şi, pentru că existase deja, cu un secol înainte, o “lege a emigraţiei libere” (care permisese, tot pe criterii religioase, migrarea familiilor convertite în alte teritorii – e ceea ce s-a numit o formă de “emigrare demnă”), s-a căutat un alt termen, care să deosebească o formă de exil de cealalată. Exilul “demn” de cel impus. I s-a spus: “transmigrare” (transmigration) şi a făcut ca, în trei valuri succesive, câteva mii de “landleri” să ajungă în Transilvania. Erau locuitori din Carintia, Steiermark, Gmunden, Laakirchen, Vocklabruck şi Weststeiermark. Ceea ce a început Carol al VI-lea a continuat, cu şi mai mult elan, Împărăteasa Maria Tereza. Fiind vorba despre o pedeapsă, oamenii nu au putut să-şi ia cu ei decât bunurile care le-ar fi putut încăpea într-un “butoiaş”, proprietăţile lor urmând a fi vândute de către autorităţi şi sumele (simbolice) să le fie remise. Exilul nu a fost deloc unul uşor. Au coborât cu corăbiile, pe râurile Siebner-Zillen şi Traun, apoi pe Dunăre, după care, din Banat, au pornit pe jos, cel mult în căruţe trase de boi, până la destinaţia impusă, acel domiciliu forţat pe care că nu aveau voie să-l părăsească nici ei, nici urmaşii lor.

“Familia mea a venit aici din parohia Bad Goisern, ca mulţi alţii dintre vecinii lor din Grossau”, ne spune Andreas Huber. Nu ştiu foarte exact toată istoria familiei mele pentru că îmi lipsesc informaţii despre trei generaţii din arborele genealogic. După cel de al doilea război mondial, toate documentele din comuna Cristian au fost scoase şi arse în curtea bisericii. Cine nu şi-a făcurt arborele dinainte, nu-şi mai poate reconstitui familia. Eu am ajuns cu cercetările mele până la anul 1781...” Ar vrea să ştie mai mult, dar istoria e acum învălmăşită. Se ştie că, în drumul lor spre locul fixat pentru exilul perpetuu şi “nedemn”, landlerii au avut de înfruntat şi alte situaţii dificile: ciuma, de exemplu, care se abătuse asupra Transilvaniei şi a decimat o parte dintre deportaţi. “Din familia Huber, s-au stabilit şi la Cristian, şi la Turnişor. Ştiu că o parte dintre landlerii din Turnişor s-au întâlnit cu neamurile lor din Bad Goisern. Unii au ales chiar să emigreze acolo, în Austria, şi de 20 de ani şi-au făcut case şi trăiesc alături de rudele lor de lângă care au plecat cu 300 de ani în urmă”... Iată, ne gândim, consemnul “domiciliului forţat”, peste secole, a fost încălcat. Istoria e uneori ca apa mării, care şterge cuvintele scrise pe nisip...

De ce n-a plecat Andreas Huber în Austria?

Pentru că a plecat... în Germania. “Am plecat la începutul anilor ’80, ca etnic german, în Germania... Sigur, rădăcinile mele erau în Austria, dar criteriul emigrării masive din anii ’80 nu a fost unul teritorial, ci lingvistic. Am revenit însă în România imediat după evenimentele din 1989. Am ales să mă reîntorc în România, să deschid aici o afacere, pe care o dezvolt şi astăzi. Dacă am avut o poveste de succes în Germania? Succesul e relativ. Eram mulţumit de situaţia mea financiară, acolo, dar am hotărât foarte repede că trebuie să mă întorc, după Revoluţie. Economic, mi-a fost bine acolo, social, m-am adaptat mai greu cu toate că, din multe puncte de vedere, pot spune că m-am integrat în societatea aceea... Dar, nu ştiu cum să spun, ceva totuşi îmi lipsea. Eu plecasem singur şi toţi ai mei erau aici, abia după trei ani a venit şi familia. Iar când am revenit în România o parte din familie mi-a rămas în Germania. Copiii mei – unii sunt «nemţi», ceilalţi, «români», lucrează cu mine la firmă.”

Ce-a găsit când s-a întors? “Eu am avut noroc, mama mea rămăsese în Cristian şi când m-am întors am găsit casa părintească. E, şi acum, a familiei noastre. Dar mulţi dintre vecinii mei care au plecat înainte de 1989 şi-au vândut casele şi au venit în locul lor români din Mărginime. Nu ştiu cum să spun, dar mărginenii parcă şi azi sunt... străini în Cristian. S-au adaptat greu. Nu se ceartă, dar nu formează acea comunitate care era în sat înainte de plecarea etnicilor germani. Totuşi, iată, cei care au venit au preluat din obiceiurile celor care au plecat. Cum ar fi obiceiul ca în fiecare sâmbătă să se măture strada, să se facă o curăţenie mare a străzii, dinaintea casei. La început, cei din Mărginime nu făceau asta şi apăreau scandaluri: «Eu mătur, tu nu mături şi vine vântul şi dă pe partea mea măturată gunoiul de pe partea ta nemăturată...» Dar acum lucrurile s-au schimbat, s-au dat oamenii unii după alţii”.

Am vrea să vorbim mai multe: despre obiceiuri, despre hainele şi dansurile tradiţionale, despre muzica lor, despre bucate. “Ce să vă spun? În comunism, unele s-au mai alterat, s-au mai pierdut. Mâncarea? E specific, pentru landleri, ca sâmbăta să aibă pe masă supă cu tăieţei, ori iarna – găluşte umplute cu cârnaţi, fierte în apă. Sosul de vişine, compotul de vişine... Asta e specific. Şi gogoşile. Eu cred că gogoşile – acelea simple, neumplute – au fost aduse de landleri. Aşa bune cum făceau mama şi bunica am mai mâncat la landlerii din Austria...”


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Acuzații grele: Iohannis și Orban instigă la dezordine constituțională!

Acuzații grele: Iohannis și Orban instigă la dezordine constituțională!
Președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban instigă la dezordine constituțională, afirmă prim-vicepreședintele PSD, Gabriela Firea. Ea spune că șeful statului și premierul „încearcă cu disperare...

Şi Baia Mare mai rămâne o săptămână în carantină

Şi Baia Mare mai rămâne o săptămână în carantină
Municipiul Baia Mare rămâne încă o săptămână în carantină, potrivit Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Ordinul şefului Departamentului pentru Situații de Urgență a intrat în vigoare de mi...

Gherla mai rămâne o săptămână în carantină

Gherla mai rămâne o săptămână în carantină
Gherla va rămâne în carantină pentru încă o săptămână, deși rata de incidență a scăzut de la 7.19 la 1000 de locuitori, față de 10,38/1000, potrivit CJSU Cluj: „Acest lucru indică o ameliorare...

Nuntă stricată de Consulatul României din Dubai. MAE a deschis o anchetă

Nuntă stricată de Consulatul României din Dubai. MAE a deschis o anchetă
Doi tineri români s-au programat online să se căsătorească la Consulatul din Dubai și au primit acceptul, dar au ajuns în ziua nunții și ceremonia nu a putut fi oficiată, funcționarul consular spunând că...

Atac terorist in Elveția

Atac terorist in Elveția
Autorităţile din Elveţia suspectează că atacul comis într-un magazin din oraşul Lugano, soldat cu rănirea a două persoane, este un act terorist, informează agenţia Associated Press. O femeie înarmată cu...

Experienţa unui pacient cu COVID-19, care a filmat cum bolnavii sunt tratați pe hol, la „Matei Balș”

Experienţa unui pacient cu COVID-19, care a filmat cum bolnavii sunt tratați pe hol, la „Matei Balș”
Constantin Ifteme, medicul veterinar infectat cu SARS-CoV-2, care a realizat imaginile cu bolnavii tratați pe holuri, pe scaune sau paturi de campanie, la Spitalul „Matei Balș” din Capitală, povestește...

Sibiu: Microbuz cu 22 de pasageri la bord a lovit un motocultor nesemnalizat, condus de un șofer beat

Sibiu: Microbuz cu 22 de pasageri la bord a lovit un motocultor nesemnalizat, condus de un șofer beat
Un microbuz cu 22 de persoane la bord a lovit, miercuri seara, un motocultor nesemnalizat, care circula în fața sa nesemnalizat și care era condus de un șofer beat. Accidentul s-a produs în zona localității...

MApN anunță că de Sf. Andrei va avea loc ceremonia de resfinţire a Crucii de pe platoul Caraiman

MApN anunță că de Sf. Andrei va avea loc ceremonia de resfinţire a Crucii de pe platoul Caraiman
MApN anunță că luni, de sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul României, începând cu ora 12,00, va avea loc ceremonialul militar şi religios de resfinţire a Crucii comemorative a Eroilor români din Primul...

Prognoza METEO pentru 26, 27, 28 si 29 noiembrie: Cer noros

Prognoza METEO pentru 26, 27, 28 si 29 noiembrie: Cer noros
Vremea va fi închisă și răcoroasă în majoritatea regiunilor țării. Vântul va sufla slab până la moderat în nordul Carpaților Orientali și mai mult slab în restul teritoriului.Temperaturile maxime vor...

Harta copiilor cu părinţii plecaţi afară

Pentru a veni în sprijinul copiilor care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, organizaţia Salvaţi Copiii România a reunit cifrele într-un tablou de ţară. Astfel, Suceava se află în t...

Președintele Klaus Iohannis: Nu există nicio intenție de a intra în lockdown după alegeri!

Președintele Klaus Iohannis: Nu există nicio intenție de a intra în lockdown după alegeri!
Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări, miercuri, că nu intenţionează să promoveze instituirea unei carantine la nivel naţional după alegeri. „În acest context de carantină și lockdown, două...

Cum va fi vremea în minivacanța de 1 decembrie

Cum va fi vremea în minivacanța de 1 decembrie
În Capitală, luni 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, vremea va fi rece, cu temperaturi maxime între 4 și 6 grade Celsius. Cerul va fi predominant noros, fără să existe mari șanse de ploaie....

Spital în afara spitalului

Spital în afara spitalului
În contextul în care nu mai sunt locuri în spitalele COVID, însă numărul pacienților este tot mai mare, la Timișoara a fost lansată o aplicație, unică în țară, care asigură legătura între specialiștii...

Autoritatea Electorală Permanentă a primit 2141 de plicuri exterioare cu buletinele de vot ale alegătorilor români din străinătate

Autoritatea Electorală Permanentă a primit 2141 de plicuri exterioare cu buletinele de vot ale alegătorilor români din străinătate
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că, până miercuri, s-au primit 2.141 de plicuri exterioare care conțin buletinele de vot ale alegătorilor români din străinătate și amintește că data limit...

Un bărbat din Galați a murit după ce tija unui asomator i-a intrat în ochi

Un bărbat din Galați a murit după ce tija unui asomator i-a intrat în ochi
Un bărbat de 35 de ani din județul Galați a murit după ce tija unui unui asomator i-a intrat în ochi. Accidentul s-a produs în timp ce victima încerca să repare arma utilizată pentru uciderea animalelor. La...
Serviciul de email marketing furnizat de