Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Academia de Ştiinţe Medicale se află iar în fierbere. În urmă cu mai bine de patru ani a avut loc adunarea generală pentru alegerea conducerii acestei instituţii, desemnate ca for ştiinţific important în domeniul medicinei şi cercetării ştiinţifice. Nu a fost deloc o şedinţă liniştită: orgolii multe, personalităţi care doreau să fie apreciate printr-un loc în conducere au făcut ca luni bune după adunarea generală să nu se stingă nemulţumirile legate de alegerea profesorului dr. Laurenţiu Popescu ca preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale.
Felul în care au decurs alegerile a fost atacat şi în justiţie de doi distinşi membri ai instituţiei academice – Mihail Coculescu şi Victor Voicu. În final, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Contencios Administrativ, deşi constată că alegerea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Academiei prezintă neregularităţi procedurale validează votul adunării generale. De altfel, conform statutului Academiei, Laurenţiu Popescu fusese confirmat în noiembrie 2006 prin Ordinul 1429 semnat de ministrul Sănătăţii. Au trecut de atunci mai bine de patru ani şi o nouă adunare generală ar fi trebuit să aleagă, conform statutului, o nouă conducere. Dar tocmai de aici pleacă şi agitaţia din Academie – faptul că nici până la această dată nu au fost organizate alegerile.
Conform anunţurilor de pe site-ul Academiei de Ştiinţe Medicale, anul trecut ar fi trebuit să se desfăşoare două adunări generale. Astfel, pentru data de 18 iunie membrii Academiei erau convocaţi la sediul din Institutul Naţional de Patologie Victor Babeş – condus tot de Laurenţiu Popescu – ordinea de zi fiind explicită: „Se va discuta starea de fapt a AŞM în situaţia actuală socioprofesională”. Deci nu era vorba de alegeri. Un alt anunţ convoca membrii AŞM pe data de 27 noiembrie 2010, ora 10:30, tot la Institutul Naţional de Patologie. Nici în acest caz nu rezultă că ar fi fost vorba de alegeri. De altfel, nu există o informare publică despre rezultatul celor două adunări generale convocate anul trecut. Aflăm însă din statutul publicat în Monitorul Oficial (Legea 264/2004 de organizare şi funcţionare a Academiei de Ştiinţe Medicale) că alegerile trebuiau organizate, deoarece conducerea AŞM are un mandat de patru ani.
Articolul 29 al acestui statut aplicat prin lege spune clar „preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi de adunarea generală pentru un mandat de patru ani, având drept de a fi realeşi pentru încă un mandat”. Pentru a nu fi alte interpretări sau situaţii de fapt – în care ne găsim acum – articolul 30 spune foarte clar: mandatul preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general al AŞM încetează la expirarea duratei prevăzute la articolul 29, aliniatul 1. Aşadar, conducerea Academiei de Ştiinţe Medicale se află în contradicţie flagrantă cu propriul statut şi cu legea de organizare. Neconvocarea adunării generale poate fi interpretată juridic ca un grav abuz de funcţie şi deciziile luate în afara termenului legal al mandatului drept uzurpare de calităţi oficiale.
Iată şi opiniile celor care au contestat rezultatul alegerilor trecute.
Profesorul doctor Mihai Coculescu, şeful catedrei de endocrinologie de la UMF Carol Davila: Sper că aceste alegeri vor fi ceva mai corecte poate şi pentru că actualul preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale ocupă şi o funcţie importantă în Academia Română, motiv întemeiat ca să vegheze la prestigiul acestei instituţii. Mă aştept ca după patru ani numărarea voturilor să se facă în faţa cvorumului, în sală şi nu într-o cameră separată.
Academicianul Victor Voicu: Conducerea Academiei de Ştiinţe Medicale se alege din patru în patru ani. Actuala conducere a fost confirmată de ministrul Eugen Nicolăescu în noiembrie 2006. Deci în octombrie-noiembrie 2010 ar fi trebuit organizate alegeri pentru noua conducere a Academiei. Este destul de trist, pentru ce se întâmplă acum într-un for al elitelor care reprezintă repere, modele pentru societate. Dar totul este abuz şi pasiune pentru putere, neînţelegându-se că aceste funcţii sunt trecătoare. Pe mine nu mă interesează funcţia, ci atitudinea aşa-ziselor elite.
Citește pe Antena3.ro
