Timp de cinci zile, mii de romani au cerut demisia Guvernului Boc si a presedintelui Traian Basescu si organizarea de alegeri anticipate. Zi de zi, oamenii s-au adunat spontan atat In Bucuresti, cat si in marile orase de provincie. Fluturand steagul national, protestatarii au cerut plecarea presedintelui si incetarea masurilor de austeritate, scrie cotidianul francez Le Monde.
"Chiar daca numarul manifestantilor ramane modest - mai putin de 10.000 de persoane in 40 de orase - simpla lor actiune reprezinta un soc intr-o tara a carei societate civila parea lovita de apatie", scrie Le Monde, intr-un articol intitulat "Romania: proteste fata de masurile de austeritate, privatizari si Guvern".
Potrivit jurnalistilor francezi, elementul care a declansat aceste proteste a fost demisia fortata a medicului Raed Arafat, dupa ce acesta a fost facut "mincinos" si "stangist" de catre presedintele Basescu.
"Elementul declansator al acestor evenimente a fost demisia fortata, pe 10 ianuarie, a lui Raed Arafat, a carui popularitate in randul romanilor vine de la faptul ca este fondatorul SMURD-ului, un serviciu eficient de medicina de urgenta. Inainte de a fi demis, Arafat a criticat planul guvernului de reformare a sistemului de sanatate. In cele din urma, datorita presiunii populare, Raed Arafat a revenit in Ministerul Sanatatii, in functia de subsecretar de stat".
Sistemul de sanatate este un subiect sensibil in Romania, unde spitalele sufera de subfinantare. Platiti prost, angajatii nu ezita sa solicite bacsisuri din partea pacientilor", explica Le Monde.
Reforma propusa de Executivul roman viza reducerea ariei de acoperire pentru serviciile publice si permitea intrarea pe piata a minim patru companii de asigurare, ceea ce ducea, partial, la privatizarea sistemului.
Privatizarile au conotatii negative in Romania inca din perioada de tranzitie care a urmat caderii regimului comunist al lui Nicolae Ceaucescu: menite sa redinamizeze companiile nationale, privatizarile au fost surse de profit pentru o mica clica de oameni de afaceri, numiti magnati, echivalentul oligarhilor rusi", scriu ziaristii de la Le Monde.
"Neincrederea in privatizari este data si de sentimentul general de suferinta economica si sociala. Dupa dezastruosii ani '90, Romania parea sa-si fi gasit drumul in anii 2000: in 2007, a intrat in Uniunea Europeana, iar economia cresea intr-un ritm sustinut. Criza mondiala a distrus insa visele de prosperitate, partial bazate pe speculatii imobiliare. In 2009, PIB-ul s-a contractat cu 8,5%, iar Guvernul a cerut ajutorul Fondului Monetar International pentru a-si putea plati datoriile", continua Le Monde.
A urmat austeritatea, atunci cand, "Traian Basescu, un presedinte populist si autoritar a luat cateva masuri nepopulare: reducerea cu 25% a salariilor functionarilor publici, reducerea cu 15% a pensiilor si creseterea TVA-ului, de la 19 la 24%".
"Evenimentele din ultimele zile indica faptul ca frustrarea sociala a atins un prag critic. Traian Basescu, a carui popularitate este tot mai scazuta, tace in mod ciudat, lasandu-l pe primul ministru sa iasa in fata publicului. Emil Boc a condamnat violenta de strada, insa a recunoscut ca masurile de austeritate au starnit nemultumirile populatiei. Nu este clar insa daca protestatarii sunt pro-Opozitie", conchid jurnalistii de la Le Monde.