Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anchetatorii au reţinut 12 persoane care urmează a fi propuse pentru arestare preventivă în faţa magistraţilor Tribunalului Bucureşti. Printre suspecţi se află şi liderii clanurilor "Caran", "Duduianu" şi "Vancică", audiaţi într-un dosar în care 17 pesoane sunt acuzate de cămătărie, şantaj, spălare de bani şi tâlhărie.
Potrivit unor surse din Poliţia Română, citate de Agerpres, în urma percheziţiilor, poliţiştii au identificat mai multe acte de identitate, unele emise de alte state, pentru care există suspiciuni că ar fi falsificate, un arsenal de arme, care sunt verificate de oamenii legii dacă sunt deţinute legal, mai multe maşini de lux care erau folosite de interlopi, dar nu apăreau în proprietatea acestora.
Poliţiştii şi procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au efectuat, marţi, 40 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov, Ialomiţa şi Dâmboviţa la membrii clanurilor "Caran", "Duduianu", "Vancică" şi "Rinu", acuzate că ar fi împrumutat cu camătă sume mari de bani, de ordinul miilor, zecilor şi chiar sutelor de mii de euro, unor persoane care practicau jocuri de noroc, dobânda cerută fiind de două ori mai mare decât împrumutul. În cazul în care banii nu erau restituiţi la timp, suspecţii apelau la ameninţări şi violenţă.
În urma percheziţiilor, Aurel Răducanu, liderul clanului Caran, a fost găsit marţi de poliţişti în toaleta Cazinoului Platinum al Hotelului Radisson, unde se ascundea de anchetatori. În hotelul respectiv au mai fost găsiţi şi Costel şi Emil Răducanu, fraţi cu Aurel Răducanu, suspecţii fiind audiaţi la Poliţia Sectorului 2.
Anchetatorii susţin că unul dintre membrii clanului "Caran" a folosit banii dobândiţi din camătă pentru a-şi construi un imobil de lux, investind în realizarea construcţiei aproximativ 1.600.000 de euro, în condiţiile în care din evidenţele oficiale reiese că în perioada respectivă acesta nu a avut surse de venit semnificative.
Ca mod de operare, cămătarii mergeau aproape în fiecare seară în cazinouri, unde erau recunoscuţi de angajaţi şi consideraţi "de-ai casei". Odată ce clienţii în cauză se aflau în pierdere, cămătarii le puneau la dispoziţie sumele de bani solicitate, urmând ca acestea să fie, ulterior, restituite împreună cu dobânda impusă.
Anchetatorii susţin că, în general, camăta impusă nu avea un cuantum fix, ci varia de la un cămătar la altul şi chiar de la un debitor la altul, în funcţie de mai mulţi factori: cuantumul sumei acordate cu titlu de împrumut, solvabilitatea debitorului, perioada pentru care se acordă împrumutul (există chiar şi împrumuturi pe ore), relaţiile pe care cel care împrumută banii le are cu viitorul său debitor.
Dobânda era denumită în limbajul folosit "prăjitură", "fentă" sau, de cele mai multe ori, "şpagă".
Procentul reprezentând dobânda se stabilea la momentul acordării împrumutului şi rămânea de regulă fix, fără a interveni modificări în sensul majorării acestuia.
Procurorii arată că au existat şi situaţii în care, dacă debitorul nu restituia suma împrumutată şi camăta la data scadenţei, îi era impusă o sumă suplimentară pe care trebuia să o achite cu titlu de dobândă.
Asupra împrumuturilor cu dobândă se instituia, de regulă, o garanţie care poate fi reală (deposedarea debitorului de un bun de valoare, de principiu un autoturism, care este lăsat cămătarului) sau personală (angajamentul pe care o altă persoană şi-l asumă faţă de cămătar de a restitui în locul debitorului suma împrumutată şi camăta, în cazul în care el însuşi nu ar executa-o la termen).
Debitorul avea obligaţia de a-şi achita datoria în cuantumul, la termenul şi în condiţiile impuse de cămătar sau convenite cu acesta, după cum urmează: dacă debitorul câştigă sume de bani la jocurile practicate în cazinouri sau intră într-un termen scurt în posesia sumelor necesare, capitalul şi dobânda se achită în aceeaşi seară ori cel mai târziu în zilele următoare; când cel care împrumută banii şi debitorul stabilesc un termen al restituirii situat la un interval mai mare de timp de la momentul acordării împrumutului, de regulă câteva luni, debitorul achită lunar, până la restituirea întregii datorii, o sumă de bani reprezentând camăta.
De asemenea, când cel care împrumută banii şi debitorul stabileau un termen al restituirii situat la un interval de câteva zile, dobânda stabilită într-un procent fix pentru fiecare zi de întârziere se achita la aceeaşi dată împreună cu suma împrumutată.
Sumele de bani obţinute în această modalitate erau rulate de către cămătari şi "investite" în noi împrumuturi acordate altor persoane.
În cazul în care debitorii nu restituiau la termenul convenit suma împrumutată şi dobânda impusă sau nu o achitau în întregime, cămătarii îi contactau telefonic, exercitând presiuni asupra acestora pentru a-i determina să îşi achite datoriile.
Dacă presiunile nu aveau rezultatul urmărit, cămătarii apelau la ameninţări cu acte de violenţă fizică sau chiar la acte de violenţă fizică pentru a intra în posesia banilor care le sunt datoraţi.
În unele situaţii, ei îşi urmăreau victimele în locurile pe care acestea le frecventau, în încercarea de a-şi recupera sumele împrumutate.
La percheziţii au participat 15 procurori, peste 400 de poliţişti din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale - IGPR, SIAS - IGPR, DGPMB, IPJ Ilfov, Prahova, Ialomiţa, Giurgiu, Dâmboviţa şi Buzău.
Cercetările în cauză au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, IGPR - Direcţia Investigaţii Criminale şi DGPMB - Serviciul Investigaţii Criminale Sector 2, cu sprijinul tehnic al Direcţiei Operaţiuni Speciale şi Direcţiei de Informaţii şi Protecţia Internă.
Citește pe Antena3.ro
