În ciuda colapsului financiar, Regia de Transport Timişoara s-a îndatorat până peste cap şi a investit circa 21 de milioane de euro în achiziţii de troleibuze şi autoturisme pentru primăria lui Ciuhandu şi pentru Poliţia Comunitară.
Regia Autonomă de Transport Timişoara (RATT) a sistat toate investiţiile pentru anul 2009, din cauza datoriilor către furnizori, prin contracte neonorate, dobânzi şi penalităţi.
Cifra exactă la care se ridică aceste datorii este o nebuloasă. Se ştie exact doar că la 1 iulie 2008 datoriile RATT se ridicau la 7,7 milioane de lei. Mai mult, în numele RATT un grup de "ingineri financiari" a reuşit să deturneze 1,6 milioane de euro din fonduri europene, cheltuiţi pe materiale ce nu au mai fost folosite. Abuzurile fac obiectul unor controale ale Curţii de Conturi, în timp ce Primăria Timişoara încearcă să dreagă busuiocul prin vânzarea materialelor rămase nefolosite la reabilitarea reţelei de transport, prin "casare şi vânzare ca deşeuri". Scamatoria urmează să fie legalizată printr-o hotărâre de consiliu local, care să muşamalizeze vinovăţia celor care au girat cu semnătura investiţiile făcute degeaba dintr-un împrumut contractat de la Banca Europeană de Investiţii.
CONSILIUL LOCAL, MANIPULAT
În 1999, RATT a încheiat cu BEI un contract pentru finanţarea proiectului de reabilitare a transportului urban, în valoare de peste 19 milioane de euro. După finalizarea lucrărilor, Curtea de Conturi a făcut un control la regia de transport, deoarece în depozitele RATT au rămas cantităţi mari de materiale şi mijloace fixe care ar fi trebuit să fie foloiste la lucrări. "Materialele de stoc" sunt de fapt peste 4.000 de metri de şină de tramvai, 88 de tone de bitum, 23 de tone de mortar, kilometri de fir electric, dar şi aproximativ 550 de de stâlpi, precum şi multe alte mii de piese. Valoarea acestor bunuri se ridică, conform inventarelor regiei, la peste 1,6 milioane de euro. Proiectul de hotărâre promovat de primar prevede vânzarea, casarea sau vânzarea ca deşeuri a acestor materiale. Scopul actului este de a acoperi vinovaţii care ar trebui să plătească pentru achiziţiile nejustificate. Prudent, secretarul primăriei, Ioan Cojocari, a refuzat să acorde viza de legalitate. Cu toate acestea, primarul Ciuhandu promovează proiectul către Consiliului Local Timişoara, deşi s-a lovit deja de un vot negativ al consilierilor locali. În fapt, aceste materiale şi bunuri sunt propritatea primăriei, care propune utilizarea gratuită a stâlpilor şi a şinei de RATT pe o perioadă de doi ani şi vânzarea materialelor de construcţii nefolosite. Prima problemă este că, împurumutul nefiind rambursat către BEI, banca nu şi-a dat acordul scris şi este proprietara de drept a acestor bunuri şi materiale.
Primăria a făcut mai multe achiziţii dubioase, pe care, neputându-le face direct, s-a folosit regia de transport. Un "tun" de notorietate este cel prin care primăria i-a iertat pe cehii de la Skoda de penalităţi de peste 230.000 de euro. RATT a plătit 21,39 milioane de euro firmei cehe Skoda Electric, pentru 50 de troleibuze noi care sunt cu peste o tonă mai grele decât prevede contractul, au mai puţine locuri şi majoritatea au avut probleme de funcţionare încă de la livrare. Un control al Curţii de Conturi a scos la iveală grave deficienţe în modul în care s-a derulat acest contract, dar şi faptul că reprezentanţii autorităţilor locale au dat dovadă de o îngăduinţă suspectă faţă de furnizori. După o licitaţie în care caietul de sarcini a fost modificat de câteva ori, RATT a semnat în aprilie 2007 contractul cu Skoda Electric prin care, în termen de 180 de zile, urmau să-i fie livrate 50 de troleibuze noi "cu caracteristicile prevăzute în Caietul de Sarcini şi Propunerea Tehnică", în caz contrar furnizorul fiind obligat să plătească penalităţi de 500 de euro pe zi pentru fiecare vehicul. Deşi în contract se prevedea faptul că trebuie să fie pregătite şi pentru montarea noilor sisteme de tiketing, la 9 ianuarie 2008, termenul de livrare se prelungeşte până în aprilie, predarea urmând să se facă în trei tranşe.
ACARUL PĂUN
Pentru toate aceste cheltuieli nejustificate, cât şi pentru scandalurile Skoda şi cel cu Banca Europeană de Investiţii, atât primarul Gheorghe Ciuhandu, directorul RATT, Ioan Goia, cât şi Culiţă Chiş, directorul Direcţiei Transporturi din primărie, arată cu degetul spre fostul director al regiei, Eugen Stănescu. Acesta a fost numit chiar de către primarul Ciuhandu, însă a căzut în dizgraţie după ce a încercat să stopeze achiziţiile făcute de primărie pe spatele regiei de transport şi pe semnătura sa. El a fost "executat" după ce în campania pentru alegerile locale din primăvara lui 2008 s-a opus ca RATT să plătească un concert electoral al lui Ciuhandu, cu trupa sârbească Bajaga&Instruktori, din banii regiei. Ulterior, el a fost destituit de către directorul Iona Goia, alături de alte 25 de persoane cu funcţii de conducere în cadrul regiei. În timp ce directorul Iona Goia se plânge că RATT este sufocată de datorii, el este contrazis de către fostul director Eugen Stănescu. Fosta conducere a încheiat anul 2007 cu profit net de 1,36 milioane de euro. Pentru anul 2008, RATT a solicitat subvenţii de 2,75 milioane de euro şi a primit de la bugetul local 8,33 milioane de euro. La toate acestea s-a mai propus o rectificare bugetară de 1,65 milioane de euro. "Am purtat corespondenţă scrisă atât cu primăria, cât şi cu BEI. Am avertizat tot timpul despre nereguli, însă nimeni nu a mişcat un deget. Eu, când am plecat, era profit în Regie. Nu-mi explic despre ce datorii vorbeşte domnul Goia, probabil sunt ratele la creditul pentru troleibuzele Skoda, ratele de leasing de la autoturismele şi utilajele pe care le au, plus că n-au mai majorat tarifele la bilete, dar, în schimb, a crescut numărul celor care beneficiază de gratuităţi. Nu ştiu ce-au făcut, eu când am plecat era totul în regulă. Interesele unui anumit grup sunt cele care au dus la această situaţie", ne-a declarat Eugen Stănescu.
SUV-uri pentru aleşi
Pentru că nu poate achiziţiona maşini, primăria a cumpărat autoturisme prin RATT şi le-a închiriat în regim de taxi către angajaţii săi şi către Poliţia Comunitară. Viceprimarii Adrian Orza şi Sorin Grindeanu au primit câte un SUV Ford Kuga, în valoare de 24.000 de euro fiecare. O a treia maşină de teren, identică cu cele ale viceprimarilor, i-a revenit lui Culiţă Chiş, directorul Direcţiei de Drumuri şi Transporturi a primăriei. Tot de la RATT, Municipalitatea a închiriat, la tarif de taximetru-pirat, şase Peugeot-uri 206 şi un Mercedes Vito. Acestea sunt folosite de poliţia comunitară şi rulează cu tariful de 2,1 lei/km - autoturismele, respectiv 5 lei/km - microbuzul. În cazul SUV-urilor de lux, RATT plăteşte ratele de leasing, iar primăria plăteşte o a doua tranşă de bani pentru ele, respectiv "chiria", calculată la kilometrul rulat. Tariful, în regim de taxi, e strict secret. Legea 154/2004 le interzice autorităţilor locale achiziţia de maşini străine şi ca atare preferă să le închrieze ca taximetre. De mai bine de nouă ani, RATT închiriază Primăriei Timişoara cinci maşini Cielo şi un Renault Laguna, pentru şefii de direcţii. Potrivit RATT, decontul lunar plătit de Municipalitate pentru aceste plimbări este de 4.000-6.000 de lei. Toate maşinile au fost achiziţionate, prin licitaţie publică, de către RATT - aceeaşi regie ai cărei reprezentanţi se plângeau, la finele anului trecut, că nu vor mai putea demara noi investiţii în 2009, din cauză că sunt înglodaţi în datorii.Citește pe Antena3.ro