Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Inspectia Judiciara pentru efectuarea unor verificari in legatura cu declaratiile publice de natura a aduce atingere independentei justitiei, facute cu ocazia manifestatiei de protest de la Sfantu Gheorghe, care a avut loc sambata, relateaza Mediafax.
Care este demersul CSM? Pe scurt, conducerea Consiliului vrea ca Inspectia Judiciara sa stabileasca in ce masura "afirmatiile vehiculate in spatiul public la Sfantu Gheorghe, privind critici aduse hotararii judecatoresti pronuntate in dosarul nr. 13020/200/2011 (care nu e definitiva), sunt de natura a aduce atingere independentei justitiei'. Protestul a fost unul la adresa justitiei din Romania, care, potrivit organizatorilor mitingului, a luat o decizie care ar putea crea un precedent grav, al ceea ce s-ar putea numi "renationalizare". Este vorba despre sentinta Judecatoriei din Buzau, care a anulat actul de retrocedare a colegiului Szekely Miko din Sfantu Gheorghe catre Eparhia Reformata din Ardeal si i-a condamnat la pedepse cu inchisoarea pe membrii comisiei de retrocedare.
De altfel, sambata, la inceputul sedintei de Guvern si inaintea inceperii protestului propriu-zis la Sfantu Gheorghe, premierul Victor Ponta s-a referit la aceasta actiune, exprimandu-si "convingerea ca 'vigilentul CSM' va sesiza Inspectia Judiciara avand in vedere ca e vorba de un protest public la adresa unei decizii judecatoresti'. 'Cred ca in Justitie sunt mult mai multe alte probleme pe care dumneavoastra (Mona Pivniceru - n.r.) veti putea sa le rezolvati. Una dintre ele este astazi, o manifestare publica la Sf. Gheorghe fata de o decizie a Justitiei. Sunt convins ca vigilentul CSM, atat de vigilent cu noi, va fi la fel de vigilent cand exista o manifestatie publica impotriva unei decizii judecatoresti si va sesiza Inspectia Judiciara', a afirmat sambata prim-ministrul, citat de Agerpres.
El a aratat ca trebuie gasite solutii ca Justitia din Romania sa functioneze cat mai bine. "Cel mai important este daca romanii sunt multumiti de modul cum Justitia face cu adevarat dreptate', a completat Ponta.
"Analizand evenimentele desfasurate recent in spatiul public, constat urmatoarele: 1. La data de 1.09.2012, la Sfantu Gheorghe, a avut loc o manifestatia publica, denumita 'Ziua Dreptatii', in cadrul careia organizatorii au adus o serie de critici la adresa Judecatoriei Buzau si a hotararii pronuntate de aceasta instanta in dosarul mentionat. In cadrul manifestatiei au fost facute afirmatii de catre organizatori potrivit carora Judecatoria Buzau a luat o decizie care ar putea crea un precedent grav, aceea ce s-ar putea numi 'renationalizare'. 2. Cu aceeasi ocazie, in cuprinsul discursurilor publice ale liderilor politici au fost facute declaratii de genul: … "Decizia instantei de la Buzau este indreptata impotriva maghiarilor si face parte dintr-o tentativa de intimidare ca urmare a crizei politice interne din Romania. Este o decizie ilegala menita sa ii sperie cu inchisoarea pe cei care au militat legal pentru dreptate si adevar", … "in Romania exista aproximativ 4.000 de procese in care etnicii maghiari sunt privati de bunurile nationalizate' … "Azi am venit sa transmitem un mesaj clar: luati mana de pe averile comunitatii maghiare. Nu ne luati ce e al nostru. Dupa atacul marsav la adresa Bisericii Reformate, maine poate veni randul oricui sa fie privat de drepturile si averea sa, fie ea si Biserica Reformata, Evanghelica sau Unitariana. Daca doi oameni sunt trimisi in inchisoare pentru ca au lucrat in folosul comunitatii, atunci maine pot fi incarcerati alti 200. Rolul natiunii maghiare este sa spuna un NU hotarat acestei nedreptati',... "Condamnam categoric demersul penal … si consideram nedreapta decizia luata in prima instanta..", se arata in sesizarea semnata de vicepresedinta CSM, procuroarea Oana Schmidt Haineala.
Potrivit acesteia, declaratiile publice au fost preluate de numeroase publicatii din Romania si Ungaria, in continutul unor articole de presa si emisiuni audio-video in cuprinsul carora au fost analizate si dezbatute aspecte care vizeaza hotararea pronuntata de Judecatoria Buzau in acest dosar. "Criticile aduse unei hotarari judecatoresti si demersului Parchetului de trimitere in judecata pot reprezenta o presiune la adresa justitiei atat din perspectiva procurorilor care au sesizat instantele de judecata, cat si din perspectiva judecatorilor care vor fi investiti in solutionarea cauzei in caile de atac. O hotarare judecatoreasca nedefinitiva poate fi criticata doar prin intermediul cailor de atac", precizeaza Oana Schmidt Haineala.
Jurnalul National a prezentat pe larg desfasurarea manifestatiei de la Sfantu Gheorghe in doua reportaje de la fata locului date publicitatii sambata si luni atat in editia tiparita a ziarului, cat si pe site-ul jurnalul.ro.
Citește pe Antena3.ro
La Sfantu-Gheorghe a avut loc sambata cel mai mare protest maghiar din ultimii 15 ani. Sub tutela UDMR si a Bisericii Reformate din Transilvania, in jurul Colegiului Szekely Miko din localitate s-au adunat 30.000 de oameni - spun organizatorii, peste 25.000 dupa aprecierea liderului UDMR Kelemen Hunor, peste 15.000 - am spune noi, in timp ce Prefectura Covasna si Jandarmeria vorbesc despre circa 10.000.
Protestul propriu-zis a inceput in primele zile ale lunii iulie, cand preotul reformat Santa Imre din localitatea covasneana Bicfalau a luat decizia de a protesta zilnic in fata colegiulu la adresa renationalizarii acestuia. La inceput a fost singur, insa zi de zi au inceput sa i se alature tot mai multi oameni. Apelul sau la un protest de solidaritate a comunitatii maghiare din Transilvania a devenit realitate sambata.
"Comunitatea maghiara a trebuit sa iasa in strada fiindca relatia dintre statul roman si Biserica este inca neclarificata. Nu ne mai cereti sa plecam din tara asta, atunci cand vrem sa ne aparam bunurile si drepturile. Scoala a fost si va fi mereu a doua noastra casa, unde invatamantul si educatia se desfasoara cu respect, dragoste si binecuvantarea lui Dumnezeu", a afirmat la mitingul de sambata episcopului Bisericii Unitariene Maghiare, Balint-Benczedi Ferenc. El a fost completat de Episcopul Bisericii Reformate Maghiare, Csüry István: "Le vom spune prietenilor nostri din Ungaria ca ar putea face mai mult pentru noi, macar sa stopeze procesul de ciopartire a natiunii maghiare, fiindca liderii nostri sunt condamnati la moarte".
Primarul orasului Sfantu-Gheorghe, Antal Arpad, a multumit manifestantilor ca au venit in numar mare la miting si le-a promis ca, in ciuda amenintarilor de la Bucuresti, statul roman nu poate aresta 1,5 milioane de maghiari. "Astazi noi suntem catalani. Existenta noastra este negata, membrii comunitatii noastre sunt amenintati cu inchisoarea si vor sa ne ia drepturile prin metode ilegale. Astazi a venit randul nostru sa iesim in strada si sa strigam ca existam, ca ne aparam membrii si ca nu vom ceda ce e al nostru. In ultimii 100 de ani nu am facut altceva decat sa ramanem in tinutul nostru. Granitele s-au schimbat, insa noi am ramas aici. Suntem mai degraba loiali decat rebeli. Noi preferam sa construim decat sa distrugem, toate acestea cu conditia sa ni se asigure existenta", a spus Antal Arpad, care a marturisit ca Primaria Sfantu-Gheorghe nu doreste sa recapete cladirea Miko fiindca aceasta este proprietatea Eparhiei Reformate din Ardeal. "Spiritul Miko a adus atatia oameni in strada ca sa asiguram generatiei viitoare ca va avea in continuare un loc unde sa invete", a adaugat el.
Europarlamentarul Tokes Laszlo a subliniat ca pentru el "Cazul Miko" are si o latura emotionala in conditiile in care bunicul sau a invatat si predat in acest colegiu, iar tatal sau (96 de ani), fost membru in consiliul director la Miko, a fost prezent in multimea venita la miting. "Prin prezenta noastra aici facem dovada in fata lui Dumnezeu a sacrificiilor noastre pentru dreptate, a luptei pentru cultura, limba materna, credinta, averile si drepturile noastre. Am facut asta in ultimii 22 de ani, de la revolutie incoace, asa cum o facem inca de acum 92 de ani. Decizia instantei de la Buzau este indreptata impotriva maghiarilor si face parte dintr-o tentativa de intimidare ca urmare a crizei politice interne din Romania. Este o decizie ilegala menita sa ii sperie cu inchisoarea pe cei care au militat legal pentru dreptate si adevar", a spus Tokes, care a adaugat ca in Romania exista aproximativ 4.000 de procese in care etnicii maghiari sunt privati de bunurile nationalizate. "Romania trebuie sa isi indeplineasca promisiunile facute cu ocazia aderarii la UE. Dumnezeu nu bate cu parul. Chiar daca ni se neaga existenta trebuie sa fie clar pentru toata lumea: Tinutul Secuiesc exista si va exista, fiindca exista Dumnezeu si exista dreptate in Tinutul Secuiesc, in Romania, in Bazinul Carpatic si in Europa".
Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a amintit ca protestul are legatura si cu membrii comisiei de retrocedare, Marko Attila si Marosan Tamas, condamnati la trei ani cu executare in acest caz. "Azi am venit sa transmitem un mesaj clar: luati mana de pe averile comunitatii maghiare. Nu ne luati ce e al nostru. Dupa atacul marsav la adresa Bisericii Reformate, maine poate veni randul oricui sa fie privat de drepturile si averea sa, fie ea si Biserica Reformata, Evanghelica sau Unitariana. Daca doi oameni sunt trimisi in inchisoare pentru ca au lucrat in folosul comunitatii, atunci maine pot fi incarcerati alti 200. Rolul natiunii maghiare este sa spuna un NU hotarat acestei nedreptati, fiindca viitorul nostru depinde de reinstaurarea dreptului la proprietate. Nu loviti in trecutul nostru si nu ne confiscati viitorul!", a declarat Hunor, care a apreciat ca s-a creat un precedent periculos "care a alimentat intentia primarului din Targu-Mures de a pune mana pe cladirea liceului din localitate cu predare in limba maghiara, dar si pe cea a edilului din Oradea de a intenta un demers asemanator. Tara e plina de astfel de visatori".
Vicepresedinta CSM cere Inspectiai Judiciare a Consiliului ca, potrivit competentelor ce ii revin, sa faca verificarile necesare pentru a stabili in ce masura elementele de mesaj public "au aptitudinea de a aduce atingere independentei magistratilor in infaptuirea actului de justitie".
Manifestarea, denumita "Ziua Dreptatii", a fost organizata de bisericile istorice maghiare, cu sustinerea formatiunilor politice maghiare si a organizatiilor civice, potrivit organizatorilor scopul acesteia nefiind acela de a se pune presiune asupra justitiei, ci de a protesta fata de o "nedreptate" si de a atrage atentia asupra faptului ca aceasta decizie ar putea fi un precedent periculos ce poate duce la renationalizarea oricarui imobil restituit legal cultelor religioase.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) Brasov i-au trimis in judecata, in decembrie 2010, pe Marko Attila-Gabor, in prezent secretar de stat in cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice, Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, si Silviu Clim, fost consilier juridic in cadrul Ministerului Justitiei, acuzati de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, aminteste Mediafax.
Procurorii au stabilit ca, in 2002, cei trei au facut parte din comisia speciala de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, infiintata in baza OUG 83/1999.
Potrivit procurorilor, cei trei acuzati au intocmit, in 14 mai 2002, o nota de constatare in care au aratat, contrar realitatii, ca un imobil situat in municipiul Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfantu Gheorghe si l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul in discutie a avut destinatia de scoala din momentul edificarii constructiei si includea doua institutii de invatamant: Liceul Teoretic "Szekely Miko" Sfantu Gheorghe si Liceul Teologic Reformat.
Aceasta retrocedare a fost posibila cu incalcarea atributiilor celor trei inculpati in cadrul comisiei, avand competente in privinta examinarii legalitatii cererilor de restituire, de analizare a documentelor depuse in sustinerea cererilor si de adoptare a deciziilor in concordanta cu aceste documente, sustineau procurorii.
De asemenea, in cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administratiei Publice stabilise ca imobilul respectiv nu putea fi retrocedat in baza OUG 83/1999. In principal, retrocedarea s-a facut in baza unui extras de carte funciara nevalabil, emis in 1990, cat si a Cartii Funciare care nu avea traducere autorizata in limba romana, documente care fusesera depuse in fotocopie de Eparhia Reformata din Ardeal.
Prin aceste fapte, acuzatii ar fi prejudiciat statul roman cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentand valoarea imobilului.
Recent, magistratii Judecatoriei Buzau l-au condamnat pe Marko Attila-Gabor la trei ani de inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata.
Marosan Tamas a fost, de asemenea, condamnat la trei ani de inchisoare cu executare, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, in timp ce Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare, pentru aceeasi acuzatie, instanta stabilind in cazul acestuia un termen de incercare de cinci ani. Pe perioada termenului de incercare, Clim trebuie sa respecte o serie de interdictii si obligatii stabilite de instanta, intre acestea sa nu poarte arme sau sa nu savarseasca noi infractiuni.
Totodata, Judecatoria Buzau a dispus confiscarea speciala de la Eparhia Reformata din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei.
Decizia instantei buzoiene nu este definitiva, recursul in acest caz urmand sa fie judecat la Curtea de Apel Ploiesti, primul termen fiind stabilit pentru 5 octombrie.
