Micul trafic la frontiera cu România, problemă presantă pentru Moldova

Tergiversarea de către Chişinău a semnării Convenţiei privind micul trafic la frontiera cu România a fost inclusă în topul celor 100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2008, prezentat miercuri la Chişinău, relatează Agerpres.

Autorităţile române au propus Republicii Moldova (ca şi altor ţări vecine) semnarea Convenţiei, care ar permite locuitorilor din zona de frontieră să vină în România în baza unui permis valabil pentru un an. Republica Moldova tergiversează semnarea acestui document, motivând că este nevoie mai întâi de semnarea unui tratat privind regimul frontierei, fapt care nu a fost realizat nici în anul 2008, menţionează autorii studiului, elaborat de organizaţia IDIS Viitorul. Din această cauză, Republica Moldova nu poate valorifica statutul de vecin al UE şi nu poate astfel să iniţieze mai multe proiecte transfrontaliere, pentru a beneficia de această ipostază în perspectiva aderării la UE. Situaţia în jurul Convenţiei continuă să sufere de lipsă de coerenţă, claritate şi perspectivă, potrivit studiului.

Autorii studiului mai menţionează că impactul direct al nesemnării Convenţiei se răsfrânge direct asupra populaţiei Republicii Moldova, în timp ce negocierea şi semnarea acestui document ar contribui la sporirea volumului comercial la frontieră, precum şi a calităţii vieţii populaţiei din această zonă. Mai mult, potrivit studiului, poziţia Chişinăului poate avea urmări negative atât pentru perspectivele de îmbunătăţire a relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, de consolidare a încrederii reciproce şi relaţiilor prieteneşti, cât şi pentru coerenţa dialogului cu UE şi, deci o imagine negativă a Moldovei pe plan european. Autorii susţin că, potrivit unor informaţii vehiculate în ultima perioadă, documentul ar putea fi semnat până la alegerile parlamentare din acest an (5 aprilie n.red), pentru ca partidul de guvernământ (Partidul Comuniştilor) să poată utiliza aceasta pentru a-şi maximiza rolul său politic în rândul electoratului. La finele lunii martie 2008, Ambasada României din Chişinău a transmis autorităţilor din Republica Moldova proiectul de Convenţie privind micul trafic de frontieră, document ce va permite persoanelor din cele două state care locuiesc într-o zonă bine definită din apropierea graniţei comune să circule în zona respectivă fără vize sau paşapoarte, şi numai pe baza unor permise de mic trafic de frontieră.

România a propus Republicii Moldova ca zona de referinţă, atât în Republica Moldova cât şi în România, să se întindă pe o distanţă de până la 50 de kilometri de la frontiera comună, adică distanţa maximă permisă de reglementările europene. Aceasta va facilita, practic, circulaţia în România pentru un mare număr de cetăţeni ai Republicii Moldova. Mai mulţi lideri politici de la Chişinău, printre care preşedintele Vladimir Voronin, premierul Zinaida Greceanîi, şeful diplomaţiei moldoveneşti, Andrei Stratan, au declarat că semnarea Convenţiei depinde de semnarea Tratatului de bază şi Acordului privind delimitarea frontierelor. Mai multe partide politice de opoziţie, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile de peste Prut au criticat poziţia conducerii de la Chişinău în această problemă , menţionând că, în urma semnării Convenţiei, ar avea de câştigat în primul rând cetăţenii Republicii Moldova.

Pe parcursul anului 2008, mai multe formaţiuni politice, printre care PLDM /Partidul Liberal Democrat din Moldova/, Alianţa 'Moldova Noastră', Mişcarea 'Acţiunea Europeană' au iniţiat acţiuni în vederea urgentării semnării documentului respectiv. Şi autorităţile locale au luat atitudine vizavi de această problemă. Astfel, zece Consilii raionale şi Consiliul municipal Chişinău au adoptat decizii în care au solicitat guvernului să semneze Convenţia privind micul trafic la frontieră cu România. Soarta Convenţiei rămâne încă indecisă. În timpul vizitei la Chişinău, din 22 ianuarie, ministrul afacerilor externe al României, Cristian Diaconescu, a declarat că nu ar fi înţeles de la oficialii moldoveni că ar exista o condiţionalitate la semnarea documentelor. În acelaşi timp, Chişinăul insistă şi în continuare asupra semnării celor două documente, după care ar putea fi deblocată şi problema Convenţiei şi chiar a deschiderii consulatelor româneşti la Bălţi şi Cahul.