Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectele de un milion de euro finanţate prin SAPARD au nenorocit zeci de comune din România. Reţeta a fost simplă: primăriile au luat banii, lucrările au fost făcute prost, iar UE şi-a cerut milioanele înapoi. În multe cazuri, autorităţile locale nu au putut plăti şi li s-au blocat conturile. Efectele s-au simţit până în 2014.
Comuna Şuşani, din judeţul Vâlcea, a-nceput cu stângul accesarea fondurilor europene în 2003, cu un proiect SAPARD pentru alimentarea cu apă. Lucrările au întârziat un an, au început în 2004, dar în 2006 SAPARD a cerut rezilierea contractului şi returnarea fondurilor. Primăria a ripostat, dar a pierdut procesele, la toate instanţele – ultimul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Cişmelele fuseseră montate prost, iar conductele nu aveau dimensiunile potrivite. Proiectul avea o finanţare de un milion de euro, dar valoarea s-a dublat, după ce s-au adăugat penalităţile. Administraţia locală din Şuşani a stat cu conturile blocate timp de cinci ani.
Sute de comune au luat bani în perioada 2003-2009, prin măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” a SAPARD, pentru diverse lucrări de dezvoltare a comunităţii locale, dar au pierdut finanţările, după ce s-a constatat că lucrările au fost făcute de mântuială.
Primării cu bugetele blocate
Prejudiciile au fost mult mai mari decât valoarea totală a investiţiilor, din cauza acumulării penalităţilor, iar despăgubirile au fost plătite de la bugetul statului, pentru a se putea scoate localităţile din situaţia de faliment. În total, SAPARD a cerut înapoi 300 de milioane de euro, bani din care primăriile nu au plătit nimic.
Zeci de comune din România au rămas fără drumuri, fără canalizare, fără alimentare cu apă şi alte proiecte, fiecare având o finanţare de cel puţin un milion de euro, dar pagube de două ori mai mari.
Comisia Europeană a blocat finanţarea cu 171 de milioane de euro pentru proiecte SAPARD, în iulie 2009, iar prejudiciile au fost plătite de la bugetul de stat. Efectele rateurilor prin SAPARD s-au resimţit până anul trecut, când statul a plătit 25,584 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară – datoriile ultimelor 11 localităţi.
Administraţiile locale care au pierdut banii de preaderare au stat cu fondurile blocate între doi şi cinci ani, perioadă în care nu s-a mai putut investi în alte lucrări de infrastructură sau alte proiecte de dezvoltare, decât în cazul în care au declarat insolvenţa, dar toate deciziile au fost atent controlate de comisia de administrare.
Citește pe Antena3.ro
