Mina de la Ocna Mureş ar trebui închisă

Deşi craterul din centrul localităţii Ocna Mureş (judeţul Alba) s-a stabilizat, geologii recomandă închi­derea exploatării de sare şi astuparea imensei gropi cu 5.000 de maşini de pământ şi clorură de calciu.

Lucrurile au intrat cât de cât în nor­mal la sfârşitul săptămânii trecu­te. În oraş au rămas pentru se­cu­ri­za­rea zonei afectate echipaje ale Poliţiei ju­deţene, compuse din 11 cadre cu trei autoturisme, şi un echipaj al Po­liţiei locale. "Oamenii s-au liniştit, se revine la normal", a spus Augustin Dră­guţ, primarul din Ocna Mureş. El a precizat că se va menţine paza craterului până când se vor scoate toa­te rămăşiţele. "În următoarea pe­rioa­dă nu avem ce face decât să aş­tep­tăm să se stabilizeze solul. Va dura în jur de trei luni. Apoi vom scoate din groapă toate rămăşiţele. După ce ie­şim din această iarnă, luăm în calcul acoperirea craterului, aşa cum ne-au sfătuit specialiştii", a mai spus Drăguţ.

Autorităţile din Alba au înaintat ieri Executivului un raport privind pagubele produse, iar Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba a solicitat acordarea unui sprijin financiar din fondul de intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului în va­loare totală de 12,7 milioane de lei pentru Consiliul Local Ocna Mureş, cea mai mare sumă, aproape 6,6 mili­oane de lei, fiind necesară pentru umplerea craterului cu aproximativ 100.000 metri cubi de piatră. Totodată, din suma de 12,7 milioane de lei, 2,4 milioane de lei sunt necesari pentru refacerea străzilor afectate în urma surpării de teren, un milion de lei pentru refacerea canalelor de gardă şi protejarea masivului de sare prin preluarea apelor pluviale de pe Dealul Banţa din oraş, 2,1 milioane de lei pentru realizarea unei rute oco­litoare pentru traficul greu, mai mare de trei tone, spre comuna Noşlac şi satele aparţinătoare pe o lungime de 3,5 kilometri, 300.000 de lei pentru realizarea unei rute ocolitoare de acces în oraş, pe o lungime de 180-200 de metri, şi 335.000 de lei pentru gospodăriile populaţiei şi pro­prietăţile particulare afectate. Auto­rităţile din Alba mai solicită alţi aproximativ 900.000 de lei pentru continuarea rutei ocolitoare pentru traficul greu, mai mare de trei tone, dinspre oraşul Ocna Mureş spre comuna Noşlac şi satele aparţi­nă­toare, pe o lungime de 1,5 kilometri.

Echipa de specialişti geologi de la Universitatea din Bucureşti, con­du­să de profesorul Florian Zamfirescu, a determinat cauzele producerii de­zastrului de la Ocna Mureş. Conclu­zia profesorului Zamfirescu este că a avut loc o prăbuşire a unui gol care a existat în sol, ceea ce a de­ter­minat ca apa sărată să iasă la su­pra­faţă cu presiune. "Dezastrul de la Ocna Mureş a pornit de la un gol de aer format sub craterul care a luat naş­tere în urma prăbuşirii respecti­vului magazin", a spus geologul Florian Zamfirescu, specialistul venit de la Bucureşti. Deşi minele sunt pă­ră­site, din galerii se extrage saramură cu ajutorul unor sonde. Acest gol de aer s-a format printr-o combinaţie de cau­ze. "Printre acestea se numără evo­luţia de-a lungul timpului a ex­ploa­tării de sare, la care se adaugă in­cidentele care au avut loc în ultimii doi ani la cele două sonde, în urma cărora s-a infiltrat în sol apă dulce, saramură şi lichidul fluidizant, respectiv motorina, ce se foloseşte în procedeul de exploatare", a spus geologul. O altă cauză importantă a fe­no­menului este, conform geologului, presiunea exercitată asupra gale­rii­lor din subteran din care se scoate sa­ramură. "Pentru a se asigura circu­laţia apei şi scoaterea saramurei din pă­mânt se foloseşte o presiune foarte ma­re. Alternanţa dintre presiunea mi­că şi presiunea mare folosită în pro­cesul de exploatare a dus la mi­gra­ţiunea lentă a unor roci din zonele profunde spre suprafaţă", a explicat Zamfirescu. În aceste condiţii, tava­nul de roci al unei camere de unde se sco­tea saramură a cedat. Astfel, s-a for­mat craterul, şi apa sub presiune a ieşit la suprafaţă. "Este nevoie de un sis­tem de reper topografic pentru a mă­sura suprafaţa scufundării terenului. Acest procedeu este deja în curs. Ar trebui făcut un studiu geofizic pentru identificarea altor goluri de aer. Nu cred că mai există altele, dar este bi­ne să se ştie exact. Exploatarea de sa­re trebuie să intre în programul de în­chidere a minelor. Acest lucru trebuie stabilit de Ministerul Eco­no­miei", a recomandat profesorul Florian Zamfirescu autorităţilor locale.