Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi craterul din centrul localităţii Ocna Mureş (judeţul Alba) s-a stabilizat, geologii recomandă închiderea exploatării de sare şi astuparea imensei gropi cu 5.000 de maşini de pământ şi clorură de calciu.
Lucrurile au intrat cât de cât în normal la sfârşitul săptămânii trecute. În oraş au rămas pentru securizarea zonei afectate echipaje ale Poliţiei judeţene, compuse din 11 cadre cu trei autoturisme, şi un echipaj al Poliţiei locale. "Oamenii s-au liniştit, se revine la normal", a spus Augustin Drăguţ, primarul din Ocna Mureş. El a precizat că se va menţine paza craterului până când se vor scoate toate rămăşiţele. "În următoarea perioadă nu avem ce face decât să aşteptăm să se stabilizeze solul. Va dura în jur de trei luni. Apoi vom scoate din groapă toate rămăşiţele. După ce ieşim din această iarnă, luăm în calcul acoperirea craterului, aşa cum ne-au sfătuit specialiştii", a mai spus Drăguţ.
Autorităţile din Alba au înaintat ieri Executivului un raport privind pagubele produse, iar Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba a solicitat acordarea unui sprijin financiar din fondul de intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului în valoare totală de 12,7 milioane de lei pentru Consiliul Local Ocna Mureş, cea mai mare sumă, aproape 6,6 milioane de lei, fiind necesară pentru umplerea craterului cu aproximativ 100.000 metri cubi de piatră. Totodată, din suma de 12,7 milioane de lei, 2,4 milioane de lei sunt necesari pentru refacerea străzilor afectate în urma surpării de teren, un milion de lei pentru refacerea canalelor de gardă şi protejarea masivului de sare prin preluarea apelor pluviale de pe Dealul Banţa din oraş, 2,1 milioane de lei pentru realizarea unei rute ocolitoare pentru traficul greu, mai mare de trei tone, spre comuna Noşlac şi satele aparţinătoare pe o lungime de 3,5 kilometri, 300.000 de lei pentru realizarea unei rute ocolitoare de acces în oraş, pe o lungime de 180-200 de metri, şi 335.000 de lei pentru gospodăriile populaţiei şi proprietăţile particulare afectate. Autorităţile din Alba mai solicită alţi aproximativ 900.000 de lei pentru continuarea rutei ocolitoare pentru traficul greu, mai mare de trei tone, dinspre oraşul Ocna Mureş spre comuna Noşlac şi satele aparţinătoare, pe o lungime de 1,5 kilometri.
Echipa de specialişti geologi de la Universitatea din Bucureşti, condusă de profesorul Florian Zamfirescu, a determinat cauzele producerii dezastrului de la Ocna Mureş. Concluzia profesorului Zamfirescu este că a avut loc o prăbuşire a unui gol care a existat în sol, ceea ce a determinat ca apa sărată să iasă la suprafaţă cu presiune. "Dezastrul de la Ocna Mureş a pornit de la un gol de aer format sub craterul care a luat naştere în urma prăbuşirii respectivului magazin", a spus geologul Florian Zamfirescu, specialistul venit de la Bucureşti. Deşi minele sunt părăsite, din galerii se extrage saramură cu ajutorul unor sonde. Acest gol de aer s-a format printr-o combinaţie de cauze. "Printre acestea se numără evoluţia de-a lungul timpului a exploatării de sare, la care se adaugă incidentele care au avut loc în ultimii doi ani la cele două sonde, în urma cărora s-a infiltrat în sol apă dulce, saramură şi lichidul fluidizant, respectiv motorina, ce se foloseşte în procedeul de exploatare", a spus geologul. O altă cauză importantă a fenomenului este, conform geologului, presiunea exercitată asupra galeriilor din subteran din care se scoate saramură. "Pentru a se asigura circulaţia apei şi scoaterea saramurei din pământ se foloseşte o presiune foarte mare. Alternanţa dintre presiunea mică şi presiunea mare folosită în procesul de exploatare a dus la migraţiunea lentă a unor roci din zonele profunde spre suprafaţă", a explicat Zamfirescu. În aceste condiţii, tavanul de roci al unei camere de unde se scotea saramură a cedat. Astfel, s-a format craterul, şi apa sub presiune a ieşit la suprafaţă. "Este nevoie de un sistem de reper topografic pentru a măsura suprafaţa scufundării terenului. Acest procedeu este deja în curs. Ar trebui făcut un studiu geofizic pentru identificarea altor goluri de aer. Nu cred că mai există altele, dar este bine să se ştie exact. Exploatarea de sare trebuie să intre în programul de închidere a minelor. Acest lucru trebuie stabilit de Ministerul Economiei", a recomandat profesorul Florian Zamfirescu autorităţilor locale.
Citește pe Antena3.ro
