Ministrul Predoiu speră să eficientizeze justiţia

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a prezentat ieri un proiect de lege privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. Regândirea recursului în interesul legii - esenţial pentru unificarea practicii judiciare -, strămutarea proceselor şi scurtarea termenelor de judecată sunt câteva dintre propunerile ministeriale.

Ca argumente pentru necesitatea adoptării acestui proiect, ministrul Justiţiei a amintit una dintre disfuncţionalităţile majore ale justiţiei din România: lipsa de celeritate în soluţionarea cauzelor, trenare care nu de puţine ori ne-a adus condamnări la CEDO.

NORME CU EFECTE IMEDIATE, PENTRU O JUSTIŢIE MAI PUŢIN GREOAIE
În actuala structură normativă, procedurile judiciare se dovedesc deseori "greoaie, formaliste, costisitoare şi de lungă durată", ori "eficacitatea administrării actului de justiţie constă în mare măsură şi în celeritatea cu care drepturile şi obligaţiile consfinţite prin hotărâri judecătoreşti intră în circuitul juridic, asigurându-se astfel stabilitatea raporturilor juridice deduse judecăţii", se arată în expunerea de motive proadoptarea unei legi de scurtare a proceselor.

Cum mai durează ceva vreme până când noile Coduri de procedură civilă şi penală vor intra în vigoare, Ministerul Justiţiei arată că se impune instituirea unor norme procedurale cu efecte imediate - în pregătirea implementării codurilor şi în acord cu soluţiile legislative consacrate de acestea -, de natură să faciliteze eficientizarea procedurilor judiciare şi soluţionarea cu celeritate a proceselor.

COMPLET SPECIAL PENTRU RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII
O modificare de substanţă preconizată prin proiect vizează regândirea instituţiei recursului în interesul legii (RIL), în acelaşi scop al eficientizării şi dinamizării soluţionării acestei căi extraordinare de atac, asupru criticată în Raportul intermediar către Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene din luna martie. Astfel, prin proiect se propune lărgirea sferei persoanelor care pot sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, noii beneficiari ai acestei competenţe fiind Avocatul Poporului şi Colegiul de conducere al instanţei supreme.

Dacă în prezent RIL-urile sunt judecate de Secţiile Unite ale instanţei supreme, proiectul lui Predoiu instituie un complet special care ar urma să fie alcătuit din: preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - care va fi şi preşedintele acestui complet; preşedinţii secţiilor din cadrul acestei instanţe; 20 de judecători, din care 14 judecători din secţia în a cărei competenţă intră chestiunea de drept care a fost soluţionată diferit, precum şi câte doi judecători din cadrul celorlalte secţii.

JUDECĂTORI RAPORTORI, TERMEN DE SOLUŢIONARE: TREI LUNI
În scopul optimizării procedurii de soluţionare a RIL, proiectul propune "delegarea" unora dintre atribuţiile privind judecarea acestei căi extraordinare de atac unui judecător raportor sau, după caz, unui număr de trei judecători raportori, însărcinaţi cu întocmirea unui raport asupra RIL - ce va cuprinde soluţiile diferite date problemei de drept şi argumentele pe care se fundamentează, jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi opinia specialiştilor consultaţi, dacă este cazul, precum şi doctrina în materie.

Judecătorii raportori sunt cei care întocmesc şi motivează proiectul soluţiei propuse a fi dată recursului în interesul legii.
Termenele rezonabile pentru soluţionarea RIL propuse de Predoiu sunt: judecarea RIL - în termen de cel mult trei luni de la data sesizării instanţei; motivarea deciziei - în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţarea deciziei şi publicarea - în termen de cel mult 15 zile de la data motivării deciziei.

REGULA: O SINGURĂ CERERE DE STRĂMUTARE. EXCEPŢIA TREBUIE MOTIVATĂ BETON
Proiectul propune reglementarea cazurilor în care, în aceeaşi cauză, se poate introduce cerere de strămutare a procesului, astfel încât să se evite formularea unor cereri abuzive. Regula este că poate fi formulată o singură cerere de strămutare. Se propune ca strămutarea procesului să nu mai poată fi cerută din nou, decât în cazul în care noua cerere se întemeiază pe împrejurări necunoscute la data soluţionării cererii anterioare sau ivite după soluţionarea acesteia.

CITAT LA UN TERMEN, SE PREZUMĂ CĂ LE ŞTII ŞI PE URMĂTOARELE
Proiectul propune extinderea noţiunii de "termen în cunoştinţă", în materie procesual-civilă. Astfel, partea căreia, personal sau prin reprezentant ori prin funcţionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenţei, i s-a înmânat citaţia pentru un termen de judecată va fi prezumată că are în cunoştinţă şi termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost înmânată. Ministerul Justiţiei susţine că această concepţie procesuală va determina scurtarea duratei proceselor, prin eliminarea unui motiv frecvent de tergiversare a soluţionării cauzei, dar şi responsabilizarea justiţiabililor, precum şi scăderea costurilor procedurale, prin evitarea citării părţilor la fiecare termen.




Formatul citaţiei va suferi modificări, introducându-se precizarea că, prin înmânarea citaţiei pentru un termen de judecată, cel citat va fi prezumat că are în cunoştinţă şi termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost înmânată.

ÎN COMERCIAL, TERMENE DE JUDECATĂ CHIAR ŞI DE LA O ZI LA ALTA
Prin proiect se propune instituirea, ca reguli de drept comun, a unora dintre soluţiile normative ale procedurii de soluţionare a litigiilor în materie comercială, în scopul eficacităţii şi celerităţii şi pe acest segment al justiţiei. Astfel, se preconizează instituirea obligaţiei judecătorului de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta. Prin excepţie, termene procedurale mai îndelungate decât cele deja menţionate vor putea fi acordate numai pentru motive temeinice.

ROL MAI ACTIV PENTRU JUDECĂTOR
Pentru sporirea rolului activ al judecătorului, se propune reglementarea, cu caracter general, a obligaţiei acestuia de a verifica efectuarea procedurilor de citare şi comunicare dispuse pentru fiecare termen şi, când este cazul, de a lua măsuri de refacere a acestor proceduri, precum şi de a folosi alte mijloace ce pot asigura înştiinţarea părţilor pentru înfăţişarea la termen. Instanţa mai primeşte o competenţă specială, având posibilitatea de a stabili, în sarcina părţilor sau a reprezentanţilor acestora, precum şi a altor participanţi la proces, îndatoriri cu privire la prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relaţii scrise, răspunsul scris la interogatoriul luat persoanelor juridice, asistarea şi concursul la efectuarea în termen a expertizelor, precum şi orice alte demersuri necesare soluţionării cauzei.

Proiectul consacră şi posibilitatea instanţei de a proceda la încunoştiinţarea părţilor şi a altor participanţi la proces prin telefon, telegrafic, prin fax, prin poşta electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului ce se comunică ori înştiinţarea pentru prezentarea la termen, precum şi confirmarea primirii acestora.

EXCEPŢIILE DE NECOMPETENŢĂ
Proiectul propune clarificarea legislativă a distincţiei între necompetenţa de ordine publică şi, respectiv, necompetenţa de ordine privată. Se modifică şi regimul invocării excepţiilor de necompetenţă. Astfel, excepţia de necompetenţă materială şi teritorială de ordine publică vor putea fi invocate de părţi ori de către judecător la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.

Necompetenţa de ordine privată va putea fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.
Necompetenţa generală a instanţelor judecătoreşti va putea fi invocată de părţi ori de către judecător în orice stare a pricinii.

Pentru soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, proiectul propune ca în componenţa completului de judecată să intre un singur judecător şi doi asistenţi judiciari.

INSPECŢIA JUDICIARĂ, SUB CONTROLUL PARLAMENTULUI
Ca formă de protecţie a magistratului, în Strategia de Dezvoltare a Justiţiei ca Serviciu Public 2010-2014, lansată în 12 aprilie a.c., ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, propune ca Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie organizată ca instituţie autonomă în coordonarea/supravegherea Parlamentului. Inspecţia Judiciară trebuie "să ia distanţă de CSM", pentru a fi mai independentă, a spus ministrul.

 

Proiectul legii micii reforme, în dezbatere publică
Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică, marţi, proiectul Legii micii reforme. "Printre cele mai importante măsuri propuse de proiect menţionez simplificarea procedurilor de citare, instituirea obligaţiei judecătorului de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta, simplificarea procedurilor la nivelul ICCJ, recunoaşterea vinovăţiei, eliminându-se astfel proceduri care au devenit în timp greoaie şi inutile pentru stabilirea adevărului. Subliniez că aceste măsuri au fost rafinate în urma discuţiilor preliminare cu magistraţii, cu asociaţile profesionale", a spus Predoiu. Ministrul a adăugat că acest pachet de măsuri va fi susus dezbaterii publice atât reprezentanţilor sistemului, cât şi ai organizaţiilor profesionale sau ONG-urilor.