Nadia Comaneci - "Vreau sa traiesc acum, in prezent"

"Marii sportivi se lauda cu realizarile lor. Nadia Comaneci (foto) vrea sa le uite pe ale ei", scrie cotidianul britanic The Guardian in articolul "Zecele perfect".

Corespondentul ziarului la Amsterdam a intalnit-o pe Nadia in capitala Olandei. Imbracata ingrijit si foarte bronzata, ea vorbeste cu reporterul intr-o engleza perfecta: "Am atatea lucruri pe care vreau sa le realizez acum, si viata trece atat de repede. Refuz sa traiesc in trecut". Ziaristul cu ochi ageri observa bronzul Nadiei si cere o explicatie. "Eu si sotul meu, Bart Conner, tocmai ne-am intors dintr-o croaziera cu ocazia aniversarii a opt ani de casnicie", se justifica Nadia. Vorbeste apoi despre actiunile in care este implicata, despre organizatiile caritabile in care investeste timp, despre ajutorul pe care il ofera Comitetului Olimpic Roman. "De aici ma voi intoarce in Romania, apoi voi pleca din nou la drum, inspre Portugalia, Statele Unite si India."

DESPRE ZVONURI. Nadia refuza sa-si aminteasca de zvonurile ca ar fi avut o relatie cu fiul lui Ceausescu, de problemele pe care le-a avut cu greutatea, de fuga ei in America si de starea prin care a trecut cand si-a citit, in presa, necrologul. Isi aminteste insa de ziua care i-a schimbat viata, ziua aceea din 1976, de la Montreal, cand, la varsta de 14 ani si 252 de zile, a obtinut prima nota de 10 din istoria Olimpiadei. Gandul ii zboara la unul dintre mentorii ei, Bela Karolyi, "cel mai mare antrenor de gimnastica din istorie", care, intr-o zi din 1977, cand a vizitat-o pe Nadia la Bucuresti, a descoperit "o creatura de talia unui monstru enorm".

DESPRE FUGA. Nadia isi aminteste cum, in 1981, dupa ce Karolyi a fugit din Romania, a fost pusa sub supraveghere de catre Securitate. Sapte ani mai tarziu, in noiembrie 1989, Nadia si-a cumparat libertatea. I-a dat bani unui anume Constantin Panait pentru a o ajuta sa treaca granita inspre Ungaria. De acolo a ajuns in Austria si, in final, in America. Acolo, Nadia a inceput o viata noua. Dar nu vrea sa se opreasca aici. "Cui ii pasa ce am facut in ’76? Vreau sa traiesc acum, in prezent." (Anca Aldea)