Cine au fost părinții Mariei. Ioachim, tatăl Fecioarei Maria era din seminția lui Iuda, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan. Fiind în vârstă și fără copii, erau priviți de ceilalți ca blestemați. Evanghelia apocrifă a vieții Maicii Domnului ne spune că Ioachim a zis către soția sa: „Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea. Mă duc la munte și acolo voi posti și mă voi ruga lui Dumnezeu să ne dăruiască un copil”. Iar Ana a început și ea să se roage lui Dumnezeu, zicând: „Dă-mi și mie roada pântecelui meu și nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naște fiu sau fiică, îl voi închina Ție cu toată inima și-l voi da să slujească în biserica slavei tale”. Conform lui Luca, îngerul Gavriil i-a vestit pe Sfinții Părinți că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc ales al Domnului. Ziua nașterii Mariei a fost fixată în a opta zi din anul bisericesc, pentru că cifra opt simbolizează ziua veșniciei și viața fără de sfârșit.
Cine a fost Maria. Conform Noului Testament, Maria era căsătorită cu Iosif din Nazaret. Atât în tradiția creștină (ortodoxă, catolică, anglicană și luterană), cât și în cea musulmană, Maria a rămas prin minune fecioară în timpul conceperii și nașterii lui Iisus. În al treilea sinod ecumenic, ținut la Efes în anul 431, s-a stabilit că, la fel cum păcatul a venit în lume printr-o femeie (Eva), tot printr-o femeie (Maria) a venit în lume și mântuirea. De aceea, Maria a fost denumită „noua Evă”. Conform unor scrieri, ultimul loc în care Fecioara Maria și-a trăit ultimii ani a fost o casă din Grădina Ghetsimani, în Ierusalim. Altele o localizează în Anatolia, într-o căsuță din Efes (acum pe teritoriul Turciei), unde l-a însoțit pe Sf. Ioan. Fecioara Maria a mai trăit 11 ani după ce fiul ei s-a înălțat la ceruri.
Tradiții și superstiții de Sfânta Maria Mică.
De sute de ani, în jurul acestei sărbători s-a împletit o mulțime de tradiții transmise din generaţie în generaţie. Atât în mediul urban, cât și în cel rural, în dimineaţa sărbătorii se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului și membrii familiei o roagă pe ocrotitoarea tuturor credincioșilor să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu sănătate și cu roadele recoltei adunate în acest an. Potrivit tradiţiei populare, în toată țara, în ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor, care ține până la Postul Crăciunului. În ziua praznicului, creştinii duc la biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire, credincioșii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor spor, armonie şi sănătate.
Cum se scapă de boli.
Una dintre cele mai vechi tradiţii legate de această zi, cunoscută sub numele de „Cozonacul Maicii Domnului”, spune că în ajunul sărbătorii persoanele bolnave trebuie să prepare un cozonac cu multe arome şi stafide. Apoi, bolnavul trebuie să împlinească un ritual: rupe cozonacul în două bucăţi: o parte o aruncă în curtea casei, iar pe cealaltă o mănâncă el, nu înainte de a rosti un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală, un cozonac. Pentru mine, vindecare şi sănătate!”. Ritualul se continuă prin degustarea de vin roşu. Dintr-un vas de lut, plin cu vin, bolnavul trebuie să toarne un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă să o bea treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate.
Ce nu se face pe 8 septembrie.
De Sfânta Maria Mică, la fel ca și la celelalte sărbători, nu se spală rufe, nu se calcă, nu se muncește la câmp, nu se mătură și nu se fac alte treburi în gospodărie. În unele zone ale țării se merge mai departe și se consideră că aceia care consumă mâncare gătită la foc pot atrage asupra lor boli care îi pocesc. Iar în alte zone se spune că, pentru protecţia copiilor, femeile nu au voie să fiarbă oale pe foc.
Ce se face de Sfânta Maria.
În această zi sunt ascultate rugăciunile femeilor care nu pot aduce pe lume un prunc, dar și a celor însărcinate, pe care Maica Domnului le ajută să nască ușor. Fetele nemăritate se pot ruga la Maica Domnului, în ziua de Sf. Maria Mică, să își găsească alesul. Se merge la biserică cu fructele toamnei, pentru a fi sfințite și apoi împărțite celor sărmani.
Pragul dintre două anotimpuri. Praznicul din data de 8 septembrie este trecerea dintre vară și toamnă, iar gospodarii încep pregătirile pentru lucrările agricole. Este ziua în care unele păsări îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ. Plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă. Începe culesul viilor, al unor fructe, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, dar și semănăturile de toamnă.
Sfânta Maria, în calendarul ortodox.
Maica Domnului are nouă zile de pomenire: 8 septembrie - Nașterea Maicii Domnului, 1 octombrie - Acoperământul Maicii Domnului, 21 noiembrie - Intrarea în biserică a Maicii Domnului, 9 decembrie - Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfânta Ana, 26 decembrie - Soborul Maicii Domnului, 25 martie - Buna Vestire/Blagoveștenia, 2 iulie - Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne, 15 august - Adormirea Maicii Domnului și 31 august - Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului.
Cine se sărbătorește.
Dacă o parte a populației are îndoieli dacă să sărbătorească sau nu pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, lucrurile în privința zilei de 8 septembrie sunt clare: e ziua tuturor celor care au numele Maria, Marian sau Marin și derivatele acestora: Mari, Meri, Marioara, Măriuța, Marița, Mara, Mariana, Marilena, Marina, Marinela, Marița, Marusia, Mariuca, Maricica, Mia, Mioara. În România, peste 2,2 milioane de persoane poartă aceste nume, din care 1,8 milioane sunt femei și 400.000 sunt bărbați. Numele Maria descrie o persoană altruistă, generoasă și care este înzestrată cu o sensibilitate sufletească. Femeile care poartă aceste nume sunt mămoase, empatice și tandre, au firi idealiste, sunt perfecționiste și se gândesc la cei din jurul lor.