Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La reuniunea miniştrilor Apărării din NATO, începută miercuri şi continuată joi la Bruxelles, se dezbat câteva subiecte foarte importante pentru securita-tea României şi a Europei de Est. Corespondentul nostru la NATO, Radu Tudor, a obţinut câteva informaţii exclusive în urma discuţiilor avute la Bruxelles cu lideri importanţi ai Alianţei.
Iată ideile şi predeciziile dezbătute miercuri pentru a fi pregătite spre adoptare la Summit-ul NATO de la Varşovia din luna iunie: Un nou angajament NATO în Europa de Est, cu dislocarea de tehnică militară şi trupe pe principiul rotaţiei, destinate unor exerciţii permanente pentru a putea menţine gradul de pregătire şi răspuns militar la un nivel ridicat. Apariţia unor noi comandamente NATO în Europa de Est, precum cele două recent înfiinţate în România. E nevoie de o concentrare a deciziei şi a forţelor acolo unde ameninţările apar constant. Trecerea urgentă de la Asigu-rare la Descurajare, ca şi concept aliat. Pregătirea pentru o reacţie la provocări de tip război hibrid şi atac cibernetic. Ţările din Europa de Est, pe fondul agresivităţii militare convenţionale şi hibride a Rusiei, trebuie să fie gata să respingă orice provocare necon-venţională, prin efort aliat (decizie şi trupe NATO) sau prin aranjamente bilaterale (precum parteneriatul strategic româno-american). În acest caz, Forţele Speciale şi trupele de Informaţii Militare vor juca un rol esenţial. Prin ambele para-grafe anterioare înţelegem că şi în România, precum în Polonia, Bulgaria şi Ţările Baltice vor fi prezenţi pe viitor sute de militari NATO, cu tehnică necesară, pentru exerciţii cvasipermanente ce vor avea loc de acum încolo. Alt subiect e angajamentul ferm al celor 28 de aliaţi din NATO de a nu mai reduce bugetele Apărării şi de a menţine un nivel constant la cel puţin 2% din PIB. Acţiunea este corelată cu decizia SUA de alocare a 3,4 miliarde de dolari pentru întărirea capacităţii militare a NATO în Europa de Est. Posibila implicare concretă a NATO în lupta împotriva DAESH (aşa-numita organizaţie Statul Islamic) prin sprijinul Turciei cu avioane de supraveghere AWACS şi alte capacităţi militare la cerere. România se pregăteşte şi ea să ofere sprijin coaliţiei anti-DAESH. Analiza unor cereri venite din partea unor aliaţi ca Turcia şi Germania pentru implicarea NATO în efortul de stopare a filierelor migraţioniste prin efort naval în Marea Mediterană. Insistenţa instituţională a NATO de a menţine un dialog cu Rusia fie şi la nivel minimal, după încălcarea normelor drep-tului internaţional şi a suverani-tăţii naţionale a unor state de către Rusia în ultimii ani. Reafir-marea deciziei aliate de a nu accepta un nou Război Rece, asigurarea publică privind măsu-rile militare eminamente defen-sive în Europa de Est, comunicarea permanentă către Moscova a unui mesaj echilibrat privind lipsa oricărui angajament ofensiv către Rusia din partea NATO. Transmiterea fermă şi clară a mesajului de unitate deplină a celor 28 membri NATO şi a semnalului de răspuns rapid, ferm şi foarte serios în cazul oricărei provocări de tip militar convenţional, hibrid, cibernetic şi de orice altă natură ce poate afecta teritoriul sau populaţiile statelor NATO, în spiritul şi litera Art. 5 din Tratatul de la Washin-gton, actul fondator al Alianţei.
Citește pe Antena3.ro
