Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Un an in plus inseamna pentru mine un pic de⦠asimetrie! De la "rima" aproape perfecta (ca intr-un catren, dintr-o poezie vesela pentru copilasi) - sase, a sasea, patruâsase - din data nasterii mele, la o varsta continuand o cifra⦠cu rotunjimi si ea, e adevarat, dar 8 (ca-ntr-un sonet pentru varstele⦠mature! ). La 25 de ani esti grabit - faci planuri. Dupa 50 esti si mai grabit - faci bilanturi. " - 5 iunie 2004
Cunoscutul om de televiziune Jeana Gheorghiu a incetat ieri-seară din viaţă, răpusă de cancer, la vărsta de 61 de ani.
Citește pe Antena3.ro
Rămasă celebră pentru reportajele sale despre "Trenul morţii" de la Timişoara, de la Revoluţie, Jeana Gheorghiu a avut un parcurs sinuos in presa video a ultimilor 15 ani. Din 2002 a condus interimar TVR 2 pănă la data de 30 iunie 2004. A luptat pentru calitatea programelor culturale şi pentru tineret, fiind o susţinătoare a unor campanii sociale pe post. Jeana Gheorghiu a absolvit Facultatea de Filologie şi şi-a inceput cariera jurnalistică la un ziar din Vrancea, iar din 1972 s-a angajat in Televiziunea Romănă. Ulterior, a fost transferată la Radio, pentru ca după Revoluţie să revină in televiziunea publică.
Pentru activitatea sa de excepţie, Jeana Gheorghiu a fost distinsă cu numeroase premii: Premiul APTR 1991, 2002, Premiul pentru Concept de campanie audiovizuală: Seria de emisiuni Baricada pentru neuitare. Premiul "Condiţia umană" (ex-aequo) - "Tu poţi construi mai departe", Premiile Revistei VIP 2003, Premiul Mass-Media, Marele Premiu acordat la Colocviul "Generaţia Europa - Generaţia Imaginii" (Franţa - Amiens 1992) pentru filmul de montaj "Spre altă flacără". Jeana Gheorghiu s-a născut la 6 iunie 1946.
IN MEMORIAM. Dumitru Moroşanu, realizator tv şi bun prieten al Jeanei Gheorghiu, ne-a declarat: "A mai apus o stea a audiovizualului, un profesionist cum rar există in multe alte genuri radiofonice din ţară şi nu numai... Jeana a fost o luptătoare, o temerară, o incrăncenată in a face meseria in toată dramatica sa existenţă. Eu aş aşeza-o lăngă un alt mare profesionist cu care am fost in relaţii foarte apropiate şi mă refer la regretatul Iosif Sava".
Jeana a fost nu numai un formator de opinie, ci şi de cultură de televiziune...
"Să ne amintim de TVR 2, in faţa căruia Jeana Gheorghiu şi-a suflecat mănecile şi a ţinut să-l rebranduiască... o muncă temerară... şi a izbăndit. De unde o fi acum Jeana, Dumnezeu s-o odihnească! Poate privi impăcată că a reuşit... A fost şi un pedagog foarte bun şi şi-a găsit timp pe acest pămănt să crească şi un copil căruia i-a lăsat o păine in mănă, pentru că este un reporter de televiziune foarte bun. O ştiam din 1970, deci de 37 de ani, am lucrat impreună şi in televiziune, şi in radio, pentru că Jeana a trebuit să se refugieze o perioadă in radio, pentru că a fost considerată prea incomodă", a incheiat Dumitru Moroşanu.
"La 18, 19 ani cei de 30, 40 par de-a dreptul matusalemici, iar la o varsta ca a mea va intrebati "ce-o mai vrea?, a trait destul !" Nu e asa! O veche vorba din batrani spune ca nici un lucru serios nu e bine sa-ti propui sa-l incepi de lunea. Ca atare, as "parafraza" si as spune ca nu e sigur ca daca iti propui sa faci un lucru important si chiar vrei sa-ti reuseasca trebuie sa ti-l propui intr-un moment aniversar! De pilda, cel mai important lucru pe care mi l-am propus de vreo 30 de ani incoace - si nu doar in momente aniversare ori in zile de luni - dar care nu mi-a reusit a fost⦠sa renunt la fumat! Un exemplu rau, desigur! Din fericire, insa, la noi in familie⦠lucrurile stau "in medie" bine - fiul meu nu doar ca nu fumeaza, dar uraste fumatul! Ma amuz si spun adesea - acum, n-ar fi decat s-o repet - ca nu stiu exact cum stau lucrurile - ori m-am nascut prea devreme, ori - din contra - prea tarziu! Prea devreme ca sa mai am destula vreme sa traiesc tot ce va sa vina - sunt atatea lucruri noi si mereu apar lucruri noi pe care mi-ar fi drag sa le invat (enorm imi place sa invat!), dar si⦠prea tarziu ca sa mai pot schimba ceva in fibra mea de iubitor de limba romana, ca sa nu sufar enorm cand sunt contemporana cu⦠"mecdonaldizarea" (sper sa-mi acceptati "licenta") limbii romane si⦠"holiudizarea" vietii de zi cu zi!
Ce mi-as dori? Sa-mi placa la fel de mult meseria mea, ca-n prima zi si-n zilele ce au urmat, pentru ca - poate va pare paradoxal - mie imi place la serviciu; iubesc oamenii si imi place ce facem impreuna! Asa am trait, asa traiesc si ma bucur de fiecare zi - luati-mi stresul zilnic al televiziunii si varsta mi se va parea o povara, un an in plus mi se va parea un cosmar! Ce-mi doresc? Sa-mi vad fiul facand din succesul inceputurilor sale de student la imagine si cameraman de azi garantia unui profesionist de televiziune; si atunci voi spune: da, n-am trait degeaba, sunt cu atat mai fericita azi! Am fost fericita in fiecare zi!"
|
