Nea Traian Vilmoş îşi vrea nepoţii înapoi

Traian Vilmoş stă în comuna Bârghiş din judeţul Sibiu. Este un bătrânel simpatic, care îşi vede de treabă. Sau, mai bine zis, îşi vedea de ea până când i-au dispărut nepoţii, care au ajuns victimele unei reţele internaţionale de cerşetorie. De atunci încearcă să îi recupereze.

Anul trecut, cam pe vremea asta, fata sa, Vetuţa Vilmoş, şi concubinul ei, Traian Căldărar, au plecat să muncească în Grecia. Şi-au luat cu ei şi copiii, Căldărar Traian-Nicolae, de numai 2 ani, şi Căldărar Maria Narcisa, de 5 ani.

SEDUSĂ ŞI EXPLOATATĂ
La câteva luni după ce au ajuns la Salonic, Vetuţa a fost "aburită" de un ins care s-a recomandat Nicolae Lăcătuş şi zicea că e tot din zona Sibiului, cu care a fugit de acasă. Până aici nimic special, părea o poveste banală. Concubinul Traian s-a întors acasă deprimat, a avut chiar şi o tentativă de suicid, după cum ne-a spus nea Vilmoş. Era foarte trist că Vetuţa a luat şi copiii, cu toate că el avea o stare materială bună, "casă şi maşină", fiindcă mai fusese plecat în câteva rânduri la muncă afară din ţară.

De la Bârghiş şi din comunele învecinate sunt mulţi oameni plecaţi la muncă în zona Salonic. Când s-au întors acasă de Sărbători, în decembrie, i-au adus veşti proaste lui Traian Vilmoş. Îi văzuseră fata şi pe nepoţi cerşind prin intersecţii şi benzinării din Salonic. De atunci, moşul se agită să-i aducă înapoi.

MEMORII CĂTRE AUTORITĂŢI
A depus memorii la Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, la Ministerul de Externe. A ajuns şi la noi, în speranţa că am putea face lucrurile să se mişte mai repede. După ce ne-a povestit ce s-a întâmplat, moş Vilmoş a plecat şi el să stea în frig, fiindcă avea tren spre Sibiu abia peste câteva ore şi nu voia să cheltuiască din banii pe care speră să-i investească în întreţinerea nepoţilor pe o cameră de hotel în Bucureşti.

EMIGRANŢI-CERŞETORI
Din zona Sibiului, mulţi cetăţeni săraci din mediul rural, romi, dar şi români, merg în străinătate la cerşit. Până la începutul crizei preferau să ajungă în Italia sau în Germania, unde combinau cerutul de bogdaproste cu diverse munci fizice necalificate. Fiindcă ultima variantă nu prea mai are căutare, nemţii sau italienii nemaiavând bani pentru grădinari de ocazie sau spălători de maşini, reţelele de cerşetorie s-au orientat şi spre zone turistice din Cipru, Grecia sau Slovenia,unde consideră că oamenii veniţi la relaxare sunt mai generoşi.

"Îmi ţâne nepoţii goi în frig, câte zece-doişpe ore pe zi. Am auzât că omu' de o luat-o pe fie-mea are o reţa de cerşit mare, cu şchiopi şi ciungi pe care îi ţâne cu forţa. No, şi io şi tata copiilor avem condiţii să îi creştem, ceva stare, gospodării. Îi ruşine mare şi, Domne feri, poa' se ologeşte copiii, că-s tare mici"
Traian Vilmoş