Nereguli în achiziţiile publice realizate din fonduri europene

Raportul Comisiei Europene privind fondurile europene semnalează nereguli în aplicarea legislaţiei achiziţiilor publice în cazul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), dar şi neajunsuri în ceea ce priveşte capacitatea administrativă a autorităţii de management din Ministerul Agriculturii, în privinţa Fondului pentru Pescuit.

Referitor la FEADR, raportul Comisiei, obţinut marţi, de MEDIAFAX, notează că a identificat neajunsuri în aplicarea legislaţiei privind achiziţiile publice precum utilizarea prea frecventă a procedurii negocierii şi slăbiciunii în procedurile de înscriere şi criteriile de selecţie. FEADR este folosit pentru co-finanţarea proiectelor de dezvoltare rurală.

Raportul menţionează că CE a recomandat revizuirea legislaţiei interne privind achiziţiile publice, în acord cu reglementările comunitare şi a încurajat România să emită principii de evaluare şi să promoveze utilizarea documentaţiei standardizate. De asemenea, CE a solicitat simplificarea procedurilor şi a sugerat un acord pentru o mai bună asistenţă şi monitorizare a progreselor în sectorul transporturilor, dar a recomandat şi creşterea capacităţii administrative în special în ceea ce priveşte programele operaţionale de transport.

Documentul notează că România a adoptat mai multe legi pentru a contracara neajunsurile semnalate de Comisie în achiziţiile publice. De altfel, documentul subliniază că CE a recomandat României să aplice "lecţiile învăţate de la managementul fondurilor SAPARD la FEADR şi a stabilit o cooperare strânsă cu autorităţile competente, în acest scop".

În ceea ce priveşte Fondul European pentru Pescuit, CE notează că a identificat neajunsuri în ceea ce priveşte capacitatea administrativă a noii autorităţi de management din cadrul Ministerului Agriculturii. Comisia a recomandat de asemenea României adoptarea unui plan de acţiuni pentru ameliorarea cadrului instituţional şi pentru consolidarea capacităţii administrative. Raportul notează că până la 31 iulie 2009, CE nu a aprobat evaluarea de conformitate pentru Programul Operaţional, iar autorităţile române au fost invitate să trimită o variantă revizuită a evaluării.

Fondul European de Pescuit (FEP) contribuie la diversificarea economică a regiunilor afectate prin reducerea activităţilor de pescuit.
Documentul conţine referiri şi la Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), instrument financiar destinat implementării în statele membre a Politicii Agricole Comune. Potrivit documentului, au fost identificate deficienţe în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS).

Comisia a constatat deficienţe în ceea ce priveşte Sistemul de identificare a parcelelor, dar şi controalele la faţa locului. Comisia a propus un plan de acţiune în luna iunie 2009 pentru remedierea deficienţelor, iar România a promis să-l implementeze în trei ani, se mai arată în document.





Nivel scăzut de absorbţie la fonduri PHARE
CE a mai identificat riscul unui nivel scăzut de absorbţie în cazul fondurilor PHARE, deficienţe legate de sistemul de management descentralizat al fondurilor SAPARD (pentru investiţii în agricultură) şi nereguli în aplicarea legislaţiei achiziţiilor publice în cazul fondurilor ISPA (pentru proiecte de infrastructură în domeniul transporturilor şi al mediului), însă remarcă faptul că Bucureştiul a luat măsuri. PHARE, Facilitatea de Tranziţie (FT) , ISPA şi SAPARD sunt instrumente pre-aderare finanţate de UE pentru a ajuta statele candidate în pregătirile în vederea aderării la UE.

În cazul SAPARD, CE notează în document că a identificat neajunsuri grave în ceea ce priveşte criteriile de acreditare dar şi deficienţe sistematice de control în 2008. În plus, CE a mai identificat şi neajunsuri legate de sistemul de management descentralizat al SAPARD în România. În perioada 9 iulie 2008-10 iulie 2009, 187,2 milioane euro au fost suspendate de CE în cazul României, în cadrul SAPARD.

Comisia menţionează în raport că România a implementat toate acţiunile de corectare solicitate. În total, CE a alocat României din fonduri preaderare ­ PHARE, Facilitatea de Tranziţie (FT) , ISPA şi SAPARD ­ în valoare de 2.975,001 milioane euro. România a făcut cereri de plată pentru o sumă totală de 1.775,160 milioane euro, iar CE a plătit efectiv până la 31 iulie 1.695,810 milioane euro. Documentul notează că la 31 iulie 2009 nu existau sume suspendate de la plată pentru România, iar din totalul alocat, ţara noastră a lăsat nefolosite şi practic a pierdut 169,055 milioane euro provenite din fonduri PHARE.

Raportul transmis de Comisie la Parlamentul European indică faptul că, în ceea ce priveşte fondurile PHARE, suma alocată iniţial pentru perioada 2004-2006 a fost de 1.360,533 de milioane de euro, iar termenul de contractare s-a încheiat la 31 noiembrie 2008. Din totalul de fonduri PHARE, o sumă de 169,055 milioane euro a rămas nefolosită, iar 211 milioane de euro urmează să fie plătite, în cazul în care cererile de plată vor fi transmise iar eligibilitatea plăţilor va fi confirmată. Potrivit documentului, CE a plătit României, din fonduri PHARE, 980,094 milioane euro.

În ceea ce priveşte fondurile SAPARD, documentul aminteşte că termenul limită pentru contractarea sumelor provenite din acest instrument de finanţare a fost 31 octombrie 2007, iar termenul limită pentru depunerea cererilor de finanţare este 31 decembrie 2009. Sumele pentru care nu se va face cerere de plată până la această dată nu vor mai putea fi utilizate. CE a alocat iniţial, în cadrul SAPARD, pentru perioada bugetară 2004-2006 suma de 527,390 milioane euro, iar România a formulat cereri de plată în valoare de 400,209 milioane de euro. CE a plătit efectiv 398,338 milioane de euro până la 31 iulie 2009.

În ceea ce priveşte fondurile ISPA, CE notează că nu există termen limită pentru contractare, dar perioada de eligibilitate se va încheia la 31 decembrie 2010. Suma alocată iniţial alocată de CE României în cadrul ISPA a fost de 1.040, 578 milioane de euro, din care România a formulat cereri de plată în valoare de 294,873 milioane de euro. CE a plătit efectiv până la 31 iulie 294,128 milioane euro. CE notează în document că 745,7 milioane de euro nu au fost încă alocate la plată.