Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La sfârşitul anului trecut, România se afla pe locul 19 în clasamentul statelor UE din punctul de vedere al procedurilor de infringement declanşate, cu 47 de dosare în derulare, informează un comunicat al Comisiei Europene (CE).
Din 2007 până în prezent, o singură acţiune declanşată de CE împotriva României a ajuns la CJUE, respectiv Directiva 49/409/Ce privind conservarea păsărilor sălbatice, potrivit Ministerului Afacerilor Europene.
În general, rezultatele statelor membre în aplicarea legilor UE s-au ameliorat în 2011, numărul procedurilor de infringement deschise fiind în scădere cu 15% faţă de anul precedent, respectiv 1.775 faţă de 2.100, conform celui de al 29-lea raport anual privind monitorizarea aplicării reglementărilor UE. Potrivit CE, scăderea numărului cazurilor de infringement s-ar datora folosirii unor mecanisme care permit rezolvarea unor chestiuni fără declanşarea procedurii legale de încălcare a legii UE. Mediul, transportul, piaţa internă şi serviciile sau taxele sunt domeniile cele mai predispuse încălcării legislaţiei UE, în prezent reprezentând 60% din toate cazurile de infringement. Statele UE cu cele mai multe infringementuri sunt Italia (135), Grecia (123) şi Belgia (117). Ca şi în 2010, Letonia este ţara cu cele mai puţine infringementuri, numai 23 de cazuri, urmată de Estonia, Lituania şi Malta, cu câte 36 fiecare. Ca şi în anii anteriori, implementarea târzie de către statele membre a directivelor UE nu s-a ameliorat. Până la finalul lui 2011, au fost deschise cu 62% mai multe infringementuri decât în anul precedent pentru implementarea cu întârziere a legislaţiei UE. Statele membre cu cele mai multe infringementuri pentru implementarea cu întârziere a legislaţiei UE sunt Polonia (46), Cehia (41) şi Belgia (40), în timp ce Irlanda (11), Letonia (12) şi Danemarca (13) au înregistrat cele mai bune rezultate din acest punct de vedere. În 2011, au fost înregistrate 3.115 plângeri din partea publicului, cele mai multe sesizări ale cetăţenilor vizând mediul şi piaţa internă (de exemplu libertatea serviciilor şi recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale) şi legile privind libertăţile fundamentale.
