România inspectorilor. Unul la 50 de locuitori

În România există aproximativ 100 de instituţii şi organisme de control, din care 50 au şi dreptul de a da amenzi. Sunt atât de numeroase încât de multe ori se calcă pe picioare în exercitarea atribuţiilor, mai ales că nici responsabilităţile nu sunt clar definite. instituţii Le găsim în toate ministerele, le găsim în subordinea Parlamentului, a premierului, dar nimeni nu poate spune câte persoane lucrează în aceste entităţi. Câţi angajaţi lucrează în aceste structuri nimeni nu poate spune cu precizie. Un studiu realizat de firma Golden Mind & Spirit estima că numărul acestora depăşeşte este de cel putin 10.000 de persoane cu atributii nationale sau locale de control în fiecare judeţ, ceea ce, la nivel national, înseamnă peste 400.000 de controlori.


Conform unui studiu comandat de Camera de Comerţ şi Industrie a României, 87% dintre antreprenorii intervievaţi au declarat că introducerea unui organ unic de control, care să le grupeze pe cele existente, după modelul german, ar reprezenta o măsură bună şi foarte bună. Pe de altă parte, se estimează că o companie ajunge să piardă pînă la 65% din timp cu vizitele instituţiilor de control şi cu conformarea la cerinţele acestora.

Aglomeraţie mare în domeniul sanitar

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Agenţia Fito-Sanitară sunt trei instituţii ale căror atribuţii se suprapun de multe ori. Nu de puţine ori agenţii economici s-au plâns că sunt verificaţi în exces de reprezentanţii acestor autorităţi, chiar şi de trei ori într-o săptămână, fapt ce le perturbă activitatea. Pornind tocmai de la această realitate, la nivelul Ministerului Agriculturii se ia în calcul posibilitatea comasării celor trei instituţii. Deocamdată măsura este în studiu, dar ea a iscat imediat controverse în rândul celor care activează în sectorul alimentar. Unii consideră că prin intermediul unei singure autorităţi de control ar putea fi stopate abuzurile, dar alţii se tem că măsura ar avea darul de a încuraja excesul de zel al inspectorilor.

Brambureală în construcţii

Haosul din domeniul construcţiilor este binecunoscut pentru că de ani de zile se construieşte aiurea. Se dau autorizaţii de construcţie pentru blocuri în mijlocul unui cartier de vile, se specifică un anumit nivel de înălţime, dar realitatea din teren este alta, iar de multe ori nu se respectă normativele privind structura de rezistenţă a clădirilor pentru că inspecţiile se fac de ochii lumii. Cu toate acestea, nu ne putem plânge că ducem lipsă de autorităţi de control. Inspectoratului de Stat în Construcţii se confundă de multe ori cu controlul făcut de direcţiile de specialitate din primării sau consiliilor judetene. De multe ori însă primăriile se plâng că nu au personal suficient pentru a verifica în timp real modul în care sunt respectate autorizaţiile de construcţii.

Buticarii, marii evazionişti

Micii întreprinzători sunt vânaţi de ani de zile cu asiduitate. Dacă reuşeşte să-şi pornească afacere, după ce a alergat să obţină ppeste 20 de autorizaţii de la fisc, primărie, sănătate, pompieri, Inspecţia muncii, furnizorii de utilităţi etc, el intră imediat în vizorul altor controlori. Îl calcă inspectorii ANAF, îl controlează Inspecţia Muncii, Protecţia Muncii, Autoritatea Sanitar Veterinară, Garda de Mediu, Poliţia Economică, Protecţia Consumatorilor şi Poliţia Locală. Aproape invariabil aceste controale se lasă cu amenzi. Orice ar face, un inspector de la una din instituţiile menţionate găseşte nod în papură pentru că legislaţia stufoasă şi neclară lasă loc de interpretări. Pentru aceşti mici comercianţi nu doar controalele în cascadă sunt o problemă, ci şi multitudinea de taxe şi impozite pe care trebuie să le plătească.

Firmele luate la bani mărunţi
1.Direcţia Generală de Antifraudă Fiscală (DGAF) verifică dacă firma sau persoana fizică funcţionează legal, dacă are a declarat corect veniturile şi cheltuielile, dacă şi-a plătit impozitele, taxele şi contribuşiile în mod corect. De asemenea, tot inspectorii DGAF sunt cei care verifică documentele de provenienţă a mărfurilor, evaluând riscul fiscal al contribuabililor. Reprezentanții de la Antifraudă au competențe de control în domeniul combaterii evaziunii fiscale, inclusiv a muncii la negru sau a muncii subdeclarate;
2.Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) controlează aplicarea unitară a legilor şi a altor acte normative care reglementează domeniul muncii, relaşiile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă la toate persoanele juridice şi fizice;
3.Direcția Sanitar Veterinară organizează şi controleayă întreaga activitate sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor şi răspunde de aplicarea legislaţiei din domeniul apărării sănătăţii animalelor, sănătăţii publice, siguranţei alimentelor de origine animală şi nonanimală, protecţiei şi bunăstării animalelor şi protecţiei mediului;

4.Direcția de Sănătate Publică verifică dacă unitățile economice îndeplinesc condițiile igienico-sanitare prevăzute de lege. Medicii Direcției urmăresc cazurile de îmbolnăvire determinate de agenţi patogeni specifici;
5.Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) controlează dacă sunt respectate drepturile consumatorilor în ceea ce privește publicitatea pe care și-o fac firmele, promoțiile, cantitățile prezentate, dar și clauzele considerate abuzive de către clienți din contracte;
6.Protecția Muncii PSI controlează modul de respectare/aplicare a normelor de protectie a muncii şi de preveniri şi stingere a incendilor;
7.Protecția Muncii SSM – verifică aplicarea prevederilor legislative privind securitatea şi sănătatea în muncă, condiţiile de muncă, controlează aplicarea prevederilor legale referitoare la politicile de prevenire bazate pe evaluarea riscurilor etc;
8.Poliția locală verifică legalitatea activităților de comerț stradal, a activităților comerciale, inclusiv din piețele agroalimentare, târguri și oboare, orarul de aprovizionare și de funcționare, afișarea prețurilor etc;
9.Primăria locală are dreptul de a verifica declararea punctelor de lucru ale firmelor, precum și prezența și legalitatea autorizațiilor;
10.Garda Națională de Mediu controlează respectarea normelor de mediu, având atribuții în special în cazul evenimentelor care afectează mediul înconjurător;



“Lucrăm la un act normativ de limitare a competenţelor unor instituţii de control în zona industriei alimentare. De exemplu, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului să nu mai facă controale în sfera de producţie, adică în fabrici, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară să facă controale numai în fabrici. Trebuie preciyate foarte clar atribuţiile de control pentru că instituţiile se calcă pe picioare. Noi am fi vrut să scoatem acum o lună acest act normativ, dar opoziţia celor care pierd din felie este mare” - Aurel Popescu, ROMPAN.


„În esenţă aceste controale sunt conform normelor UE. Dar una este să te controleze odată la trei ani sau la sesizare, ca în Germania, şi alta este să te calce de două ori pe lună. Avem mari probleme pentru că de multe ori instituţiile de control îşi depăşesc atribuţiile”- Liviu Rogojinaru, vicepreşedintele Consiliului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

„ Sunt multe organisme de control şi uneori li se suprapun atribuţiile. De exemplu inspectorii de la Antifraudă se suprapun unori cu cei de la Control fiscal”-Gabriel Biriş, analist fiscal

Parlament:13
Guvern: 6
Prefecturi: 42

Ministerul Administratiei si Internelor:13

Ministerul Agriculturii:2
MApN:5

Ministerul Comunicatiilor: 1

Ministerul Culturii:2

Ministerul Dezvoltarii: 4

Ministerul Economiei:6

Ministerul Educatiei:4

Ministerul Finantelor:4

Ministerul Justitiei: 5

Ministerul Mediului:7

Ministerul Muncii : 7

Ministerul Sanatatii: 4

Ministerul Transporturilor:8