RĂPIREA DIN IRAK ● Trei ani de la eliberarea celor trei jurnalişti români
Astăzi se împlinesc trei ani de la revenirea în ţară a celor trei
jurnalişti români răpiţi în Irak. Mai trebuie să aşteptăm "doar" 47
pentru a afla adevărul gol-goluţ privind eliberarea lui Sorin Mişcoci,
Marie Jeanne Ion şi a lui Ovidiu Ohanesian. Asta dacă nu cumva între
timp preşedintele Băsescu "scapă" un asemenea secret pe la televizor.
După cum ne-a obişnuit...
RĂPIREA DIN IRAK ● Trei ani de la eliberarea celor trei jurnalişti români
Astăzi se împlinesc trei ani de la revenirea în ţară a celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak. Mai trebuie să aşteptăm "doar" 47 pentru a afla adevărul gol-goluţ privind eliberarea lui Sorin Mişcoci, Marie Jeanne Ion şi a lui Ovidiu Ohanesian. Asta dacă nu cumva între timp preşedintele Băsescu "scapă" un asemenea secret pe la televizor. După cum ne-a obişnuit...
Ovidiu Ohanesian şi-a finalizat unul dintre volumele propriei investigaţii despre adevărata răpire, pe care o numeşte "o afacere". În septembrie anul acesta, Ohanesian speră că volumul său va vedea lumina tiparului. Cartea se numeşte "Din culisele unei diversiuni, răpirea din Irak", iar în primul volum vorbeşte despre "Amintirile din portbagaj".
- Jurnalul Naţional: De ce o diversiune?
Ovidiu Ohanesian: După părerea mea, ce s-a întîmplat cu noi în Irak este a doua mare muşamalizare a manevrelor serviciilor secrete după Revoluţia din 1989. Adevăraţii organizatori ai răpirii noastre nu sînt Omar Hayssam şi Munaf, ci un cerc restrîns din jurul Cotrocenilor, format din ofiţeri, politicieni şi oameni de afaceri apropiaţi preşedintelui Traian Băsescu. Este de notorietate că preşedintele nu iartă pe nimeni şi, aşa cum am scris şi în acest prim volum, Train Băsescu încasează cu un zîmbet pe buze, dar nu iartă.
Pentru că trebuia înlăturat Omar Hayssam şi asta pentru că 20 de ani, cît a fost în România, cu ajutorul unor politicieni îşi crease un imperiu financiar în jumătatea de est a României pentru a sponsoriza organizaţii, pe care astăzi le numim teroriste. Este vorba despre Hamas şi Hezbollah. Omar Hayssam a înflorit sub tutela PSD şi o dată cu integrarea euroatlantică trebuia transferată către noua putere şi adaptată noilor condiţii. Aşa a apărut Yassin Mohamad, un apropiat al preşedintelui Băsescu şi moştenitor cinstit al averii lui Hayssam, cum chiar preşedintele a spus-o.
Un alt moment important este cel în care presa din România, cu cîteva zile înainte de 22 mai 2005, ziua eliberării, ştia deja de eliberarea noastră. Şi aşa trebuia să se întîmple, numai că victoria nu mai era a lui Traian Băsescu, iar cele aproape 80% înregistrate în sondaje după eliberarea noastră nu mai existau.
"Schimbul s-a făcut contra sumei de 9 milioane de dolari"
- Cum s-a întîmplat atunci?
La Bagdad, într-o cameră a unor firme, aşteptau înfriguraţi cu mîna pe pistol ofiţerii români, printre care şi fiul generalului Degeratu, să fim predaţi. Au stat de pomană, pentru că noi n-am fost duşi acolo. Conform declaraţiilor autorităţilor irakiene din dosarul lor de anchetă, noi, ostaticii, trebuia să fim predaţi în schimbul irakienilor care ne ţinuseră în prima locaţie patru zile. Hostage Working Group, o organizaţie americană care se ocupă de problematica răpirii în Irak, împreună cu poliţia irakiană se înţeleseseră cu Hadji Saadi, şeful răpitorilor din a doua locaţie, ca noi să fim eliberaţi. În acest caz tot meritul acţiunii de eliberare cădea în sarcina irakienilor şi americanilor care-şi făcuseră bine datoria. Autorităţile române au preferat un canal separat de negociere, prin care schimbul s-a făcut contra sumei de 9 milioane de dolari. A fost momentul în care Traian Băsescu a fost aruncat în sus în sondaje. Sînt multe acţiuni care indică implicarea lui Traian Băsescu în această afacere a răpirii. Este adevărat că ceea ce spun eu sînt doar suspiciuni, pentru că dovezile cam lipsesc şi nimeni nu are interesul să le strîngă.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
