Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ştim ce vrem, dar cum o facem? Şedinţa de bilanţ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-a lăsat cu câteva mângâieri diplomatice pe creştet, stinse imediat de trosneala dată sistemului de justiţie de trei dintre membrii CSM, pentru a se încheia apoteotic cu pumnul în barbă dat de preşedintele ţării, Traian Băsescu, cel care a prezidat ieri şedinţa Consiliului. Credibilitatea sistemului judecătoresc este atât de scăzută încât dacă nu intervenim acum şi ferm vom avea o problemă de securitate naţională, atenţionează noul şef al CSM, judecătorul Virgil Andreieş.
Trei şuturi la poartă, puternice, unul după altul. Marcatori: Predoiu, Lupaşcu, Kovesi.A finalizat dur chiar preşedintele României, Traian Băsescu, în faţa căruia şeful CSM, Lidia Bărbulescu, a prezentat darea de seamă a activităţii Consiliului în anul 2008, astfel că au trecut aproape neobservate cele câteva realizări.
ACUZAŢII DE SINDICALISM
Primul a marcat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care a
atras atenţia că, uneori, CSM acţionează ca un sindicat deoarece îşi axează
atenţia pe protecţie şi prea puţin pe critică şi pe problemele din sistemul
judiciar. “Am senzaţia că alergăm pe culoare diferite. Nu spun că trebuie să ne
sincronizăm mesajele sută la sută, dar cred că un schimb de informaţii la timp
ne va ajuta în perspectiva raportului de ţară” a spus Predoiu. Pentru că nu a
fost “mai dură”, ministrul a criticat-o pe şefa CSM, americăneşte, după ce a
felicitat-o mai întâi. “Este nedrept să vi se reproşeze dumneavoastră
toate racilele din sistem, dar mi-aş fi dorit să fiţi mai dură, pentru că
exemplele izolate creează o imagine de ansamblu asupra justiţiei. Sper ca noua
conducere a CSM să dea un semnal mai ferm, de mai mare vehemenţă împotriva
magistraţilor care greşesc şi comit abuzuri”. Predoiu a atras atenţia asupra
situaţiei bugetare dificile, ca fiind unic motiv al încă neefectuării plăţii
unor drepturi băneşti obţinute de magistraţi prin instanţe. “Ştiu că sunt condiţii
grele de lucru, dar asta e situaţia. A spune nu ne facem treaba că statul ne plăteşte
prost sau nu ne plăteşte restanţe, sau că n-avem condiţii nu e de acceptat.
Nici medicii, nici profesorii n-au toate condiţiile necesare. 2009 este un an
cu condiţii financiare extrem de dure. Nu trebuie să încetinim implementarea măsurilor
de reformă a sistemului judiciar pe motive de condiţii nesatisfăcătoare de
lucru”, a spus Cătălin Predoiu. “Chestiunea cumulului pensie-salariu, ori a
celor care stau cu deciziile de pensionare în buzunar trebuie s-o discutăm de
urgenţă pentru că induce o nesiguranţă în sistem!”
LOVITURA DE GRAŢIE
Judecătorul Dan Lupaşcu, membru CSM, a dat lovitura de graţie,
antamând principala problemă pe care am putea-o avea la raportul de ţară şi
semnalând o premieră pentru justiţia românească şi pentru statul de drept, în
general. Premiera se referea la o decizie a Curţii Constituţionale: “pentru
prima oară, la îndemnul CCR o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă
nu va fi executată”. Deşi în acest an s-a muncit mai mult decât în ultimii ani,
vom ieşi prost pentru că activitatea n-a fost înţeleasă, a spus Lupaşcu. El a
atras atenţia că avem o problemă serioasă în materia luptei anticorupţie.
Dintr-un studiu efectuat pe raza a patru curţi de apel din ţară,
reiese că fie lupta nu se duce cum trebuie, fie judecătorii sunt prea înţelegători
faţă de cei care comit fapte de corupţie. Astfel, din
40 de dosare studiate cu 95 de inculpaţi, pentru 235 de infracţiuni, soluţiile date au fost surprinzătoare. Au fost 30 de achitări pentru că fapta nu există, 10 pentru lipsă unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii, cinci pentru că faptele au fost comise de alte persoane decât cele trimise în judecată. Condamnările spun multe. Doar 76 de persoane au primit închisoare efectiv, alte 102 primind închisoare cu suspendare, iar alte 9 persoane au fost graţiate. “În acest context se pune o întrebare: înţelegem acest fenomen al corupţiei, în adevărata lui semnificaţie? Avem o problemă foarte serioasă cu toţii” a spus Lupaşcu. Magistratul a cerut ca guvernul să deblocheze posturile pentru magistraţi deoarece sistemul mai are nevoie de 846 de judecători şi procurori, iar cererile de pensionare curg pe bandă rulantă.
Procurorul general al României, Laura Kovesi, a constatat că faţă de anul trecut nu doar că nu s-au rezolvat problemele pe care le-a sesizat, dar unele s-au şi agravat, cum ar fi chestiunea resursei umane. “Anul trecut aveam 22 de parchete care funcţionau cu 1-2 procurori. Acum sunt 49 în această situaţie.(...) Inspecţia Judiciară nu foloseşte aceeaşi unitate de măsură. Trebuie să sancţionăm încălcările legii când suntem sesizaţi şi nu la sfârsit de an atunci când ne temem că vom avea un raport nefavorabil” a spus Kovesi. Procurorul general a cerut Consiliului măsurarea “percepţiei că CSM mimează o definire a rolului său”.
REPLICĂ PENTRU LUPAŞCU
Soluţia dispusă de Curtea Constituţională în conflictul
constituţional dintre preşedinte şi instanţa supremă a fost apreciată de şeful
statului ca un mod de a arăta “că nici justiţia nu poate face chiar orice”,
cum, “nici un judecător nu poate stabili execuţia bugetului statului. Acest
lucru este un atribut al puterii executive şi legislative”. Băsescu a criticat justiţia pentru că a
interferat grav cu puterea executivă şi
a acuzat faptul că foarte mulţi magistraţi deschid procese să mai obţină nişte
bani de la stat, pentru tot felul de chestiuni, de la tichetele de masă, până
la suportarea de stat a asigurării CASCO pentru maşinile magistraţilor şi plata
orelor suplimentare pe motiv că e discrimnat faţă de ofiţerul de poliţie. “Altul
vrea spor de fidelitate. Păi mă întreb atunci ce spor de fidelitate ar trebui să
ia preşedintele României? Toţi suntem datori cu fidelitate faţă de locul de
muncă. Ce vor magistraţii să-i plătim ca să-şi respecte jurământul?” a dat
Traian Băsescu câteva exemple din cele 28 de motive de proces.
După plecarea preşedintelui Traian Băsescu, CSM şi-a ales noua conducere. În unanimitate de voturi au fost aleşi Virgil Andreieş, ca preşedinte, şi Bogdan Licu, ca vicepreşedinte.
Moment tensionat
Preşedintele Traian Băsescu nu a ratat nici anul acesta obişnuitele contre cu reprezentantul Asociaţiei Magistraţilor din România la şedinţa CSM, judecătoarea Viorica Costiniu. De data aceasta însă, şeful statului a ajuns chiar aproape de a-i cere magistratului să iasă din sala de şedinţă, supărat pe faptul că Viorica Costiniu vorbea în timpul discursului unui membru al Consiliului. “Aveţi şansa, pentru prima dată, să fiţi evacuată din sală”, i-a spus Băsescu judecătoarei, adăugând că şedinţa trebuie respectată. “Dar, domnule preşedinte, era vorba de frigul din sală”, i-a răspuns Costiniu şefului statului, acesta replicând: “Puteţi să vorbiţi de frig pe hol şi încă foarte repede”. Situaţia a fost salvată de judecătorul Dan Lupaşcu, printr-o glumă referitoare la preocuparea Vioricăi Costiniu de situaţia gazelor.
Pumnul în barbă
După un început “timid” cu “criza morală” pe care trebuie să şi-o rezolve magistraţii, din deschiderea şedinţei CSM, preşedintele ţării a lovit dur la finalul întrevederii cu două chestiuni. Prima priveşte obţinerea de către magistraţi a unor drepturi băneşti prin sentinţe judecătoreşti. El a atras atenţia că justiţia s-a substituit puterii executive şi legislative. “Sunt un susţinător al ideii că magistraţii trebuie bine plătiţi şi e corect nivelul actual al salariilor însă nu sunt de acord cu modul ilegal în care aţi obţinut aceste salarii”, a spus Băsescu precizând că celelalte două puteri vor reacţiona. Despre ordonanţa care interzice cumulul pensie-salariu de la stat, preşedintele a precizat: “Actul n-a vizat nici însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi, nici pe Victor Rebenciuc, actorul, ci a vizat abuzul. Abuzurile din Ministerul Apărării, din Ministerul Internelor, din Justiţie, unde s-a ajuns la obţinerea de venituri uriaşe de la stat. Am văzut toţi care este reacţia când un guvern are curajul să scrie o lege fără excepţii. Aţi văzut că în unele legi se spune “se exceptează generalii din MI, se exceptează generalii din Ministerul Apărării, preşedintele Înaltei Curţi”.
- Violeta Fotache
CSM ŞI PARLAMENTUL, FURNIZORI DE OBSERVAŢII NEGATIVE
« Un corp intelectual de elită, ca al magistraţilor, nu reuşeşte să ajungă la un standard minimal care ţine de calitatea de stat membru al UE. Cea mai mare densitate de oameni instruiţi este în magistratură şi totuşi nu reuşim să mobilizăm sistemul în direcţia pe care trebuie s-o facem pentru a preveni riscuri pentru România. Este inadmisibil » a spus Băsescu. El a apreciat că şi zona politicului are responsabilitate în acest sens, « care şi-a dat măsura anul trecut când prin decizii ale parlamentului au fost intervenţii grosolane în activitatea de justiţie, fapt remartat şi de CE ». « Politicienii nu sunt chemaţi să judece. Impresia mea e ca CSM a făcut eforturi necesare ca observaţiile Comisiei europene să fie rezolvate şi sper ca aceste eforturi să fie fost şi credibile pentru cei care au făcut evaluarea CSM în decembrie. Efortul va fi credibilizat dacă va fi urmat de acţiune.(...) Să sperăm că o va face şi parlamentul şi vom scoate cei doi piloni - furnizori de observaţii negative din raportul pe februarie. În februarie vom şti dacă obţinem în vară ridicarea monitorizării", a spus Băsescu. Cele patru coduri ale justiţiei ar putea trece rapid prin asumarea răspunderii Guvernului, dar pentru asta "ar trebui să avem convingerea că ele sunt perfecte sau aproape perfecte, că nu mai sunt generatoare de complicaţii, interpretări diferite la instanţe », astfel încât în 2010 să putem să le aplicăm.
« Soluţionarea conflictului constituţional dintre preşedinte şi Înalta Curte, invocată de domnul Lupaşcu, arată că nici justiţia nu poate face chiar orice – adică să oblige pe preşedintele României să facă general un ofiţer - cum, nici un judecător nu poate stabili execuţia bugetului statului român şi nici cheltuielile bugetului statului roman »
Traian Băsescu, preşedintele României, 8 ianuarie 2009
OUG 230, în instanţă
Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, a atacat ieri în instanţă Ordonanţa de Urgenţă 230 din 2008 care interzice cumulul pensiei cu salariul, după ce cu o zi înainte a cerut premierului revocarea ordonanţei. “Miercuri am înregistrat la cabinetul primului-ministru, Emil Boc, plângerea prealabilă 5170/07.01.2009 prin care am cerut premierului revocarea Ordonanţei 230 din 2008. Ieri am atacat în instanţa de Contecios Administrativ ordonanţa care loveşte în interesele a zeci de mii de asistaţi social ai României”, a spus Andrei Chiliman. Problema este că actul normativ nu-i afectează doar pe pensionarii care continuă să lucreze la stat – medici, profesori, marii artişti –, ci şi pe miile de persoane cu dizabilităţi, care au asistent personal, şi pe miile de copii daţi spre creştere asistenţilor maternali. Reacţia edilului de la Sectorul 1 a venit după ce, miercuri, primarul Sectorul 2, Neculai Onţanu, a cerut preşedintelui Traian Băsescu să intervină pe lângă Executiv pentru anularea ordonanţei numită a ruşinii şi a umilinţei.- Monica Andrei Capatos
Discursul Procurorului General Laura Kovesi despre mimarea CSM
În scurta mea intervenţie nu voi spune despre CSM că şi-a îndeplinit sau nu misiunea aşa cum este ea prevăzută în lege şi mai ales cum transpare din spiritul ei, ci voi vorbi despre eficienţa cu care NOI, membrii CSM, ne-am îndeplinit sau nu rolul în acest an.
În pregătirea întâlnirii de astăzi, am revăzut interventia mea de anul trecut şi am constatat că, în cea mai mare parte problemele au rămas aceleaşi, iar unele chiar s-au accentuat.
Astfel, dacă mă refer la problemele de personal, anul trecut, la aceeaşi dată aveam 22 de unităţi de parchet cu 1 sau 2 procurori, acum avem 49 de astfel de unităţi, deci mai mult decât dublu faţă de anul trecut.
Apreciez, pe colegii care, fiind singuri la parchet au reuşit să soluţioneze un număr impresionant de dosare fără rebuturi profesionale, în condiţiile unor eforturi personale deosebite şi din păcate, raportat la atribuţiile legale ale procurorului general nu i-am putut ajuta atât cât a fost nevoie.
Dar, pe lângă problema volumului de activitate sau faptul că există riscul ca o unitate să fie închisă oricând dacă un procuror devine indisponibil, există şi alte probleme.
Negăsind soluţii de ocupare a posturilor şi sub presiunea posibilităţii blocării unor unităţi, coborâm standardele de control. Nu facem altceva decât să creăm un alt tip de vulnerabilităţi, care au condus la comportamente nedeontologice sau uneori infracţionale.
În cursul anului am propus să avem în vedere oportunitatea renunţării la unele unităţi de parchet, a căror funcţionare nu poate fi asigurată la standardele pe care le aşteaptă cetăţenii şi sper ca în 2009, acestă propunere să fie reevaluată.
Şi dacă tot vorbim de standarde, îmi vine greu să mă uit în ochii unor oameni care îmi vorbesc despre imagini cu procurori care îngenunchează la propriu inculpaţii. Cred că toată lumea ştie la ce caz mă refer şi trebuie să îmi exprim din nou nemulţumirea cu privire la inconsecvenţa inspecţiei judiciare, pentru că eu am formulat anterior o sesizare disciplinară care a fost clasată fără a se verifica cele semnalate. Presiunea mass media a determinat ulterior sesizarea din oficiu a CSM-ului asupra acestui caz.
Văzând rapiditatea cu care CSM s-a sesizat după difuzarea imaginilor, ce concluzie putem trage ? Că dacă vrem să obţinem o reacţie a CSM-lui trebuie să ne adresăm mai întâi presei.
Cred că în felul acesta ne decredibilizăm, dar vrem în schimb ca societatea să ne respecte dreptul de a ne autoguverna.
Inspecţia judiciară nu lucrează cu o măsură egală şi produce confuzie în sistem. Există ghid de inspecţie pe care însă fiecare inspector îl interpretează personal. Există inspectori care soluţionează lucrările la limita împlinirii termenului legal, astfel că au existat cauze clasate pentru prescripţie.
Arătam la bilanţul de anul trecut că o prioritate pentru CSM trebuie să fie consolidarea inspecţiei judiciare, dar nu prin detaşarea unor magistraţi, ci prin angajarea personalului propriu.
Ce constat la sfârşitul anului 2008? Că a fost modificat regulamentul privind recrutarea lor pentru a satisface în mod formal exigenţele Comisiei Europene şi s-a stabilit că selectarea inspectorilor se va face cu asigurarea reprezentativităţii, iar, în loc ca inspectorii să fie recrutaţi potrivit noii proceduri, CSM–ul a prelungit pur şi simplu detaşările inspectorilor care erau în funcţie, uitând de noul regulament.
Pentru a fi credibili în ochii oamenilor trebuie să sancţionăm încălcările legii şi ale codului deontologic atunci când ele ne sunt semnalate şi nu la sfârşitul anului de teama unui Raport de ţară nefavorabil.
Nu trebuie să avem orgolii în relaţia cu reprezentanţii Comisiei Europene. Suntem integraţi într-un spaţiu al justiţiei europene, iar unul dintre principiile fundamentale ale cooperării judiciare în acest spaţiu este principiul recunoaşterii reciproce a actelor procesuale. Câtă vreme nu vom putea oferi garanţii de integritate profesională şi morală a magistraţilor români, actele procesuale ale acestora riscă să fie ignorate în alte state membre şi să nu fie recunoscute.
Fără o inspecţie eficientă şi un CSM ferm nu vom putea oferi astfel de garanţii.
Apreciez şi susţin independenţa magistraţilor, dar fiecare magistrat trebuie responsabilizat atât pentru deciziile luate cât şi pentru metodele folosite în instrumentarea cazurilor. Numai aşa diminuăm riscul unor erori şi ameliorăm funcţionarea justiţiei.
În contextul unificării practicii judiciare îmi doresc să demarăm cât mai curând posibil un dialog între procurori şi judecători pe tema noţiunii de pericol pentru ordinea publică. Interpretarea ei este în mare măsură responsabilă pentru imaginea negativă pe care o avem în ochii oamenilor. Şi m-aş gândi doar la articole din presa recentă care pun în dezbatere publică diferenţa de tratament la luarea măsurilor preventive pornind tocmai de la aprecierea pericolului pentru ordinea publică, în cauze cu trafic cu zeci de kilograme de droguri sau trafic de arme.
Pentru noi poate fi doar o divergenţă de opinie asupra înţelesului unui text legal, dar cetăţenilor le poate induce neîncredere în profesionalismul celor care aplică legea.
Mai trebuie să punctez o problemă a corpului magistraţilor. Dacă dorim standarde de integritate şi moralitate trebuie ca în primul rând noi să le respectăm. Mă întreb dacă alte categorii profesionale au posibilitatea de a continua activitatea cu decizia de pensionare în buzunar ? Se păstrează raţiunea pensionării anticipate faţă de dreptul comun ?
De aceea cred că este necesar ca toţi acei magistraţi care au decizii de pensionare, inclusiv membrii CSM, să le dea eficienţă.
Din punctul meu de vedere viitorul CSM-lui este strâns legat de înlatutarea percepţiei că mimează îndeplinirea rolului său.
Trebuie să identificam cu realism în cadrul CSM care sunt cu adevarat acele atribuţii care pot face din această instituţie una eficientă şi să propunem măsuri normative de trecere a unor atribuţii la Ministerul Justiţiei şi la Ministerul Public. Răspunderea unui organ colegial este greu de stabilit, dar transferarea răspunderii pentru activitatea Ministerului Public la procurorul general oferă perspectiva unei concepţii unice manageriale şi a unei responsabilităţi clare pentru deciziile luate.
Vă rog să reflectaţi la aceste propuneri dincolo de mandatul lui Kovesi sau Predoiu.
