Intr-un interviu acordat
Jurnalului National,
ministrul pledeaza pentru
pastrarea temporara
a atributiilor administrative,
pana la intrarea
deplina in atributii a
Consiliului Superior al
Magistraturii.
MIRUNA PASA
Jurnalul National: In ce stadiu se afla cele trei legi care vor garanta independenta Justitiei in Romania?
Cristian Diaconescu: Pe 29 aprilie, Guvernul a aprobat ultimul proiect de lege din acest pachet - este vorba despre legea Consiliului Superior al Magistraturii. Pachetul format din Legea privind organizarea judecatoreasca, Legea privind statutul magistratilor si Legea CSM este in acest moment in Parlament.
Ce trebuie sa se intample in acest moment cu Justitia romana?
Trebuie, in primul rand, sa sporim credibilitatea Justitiei in fata cetateanului. Cand acest lucru se va intampla vom fi automat in acord cu cerintele Uniunii Europene, pentru ca, trebuie sa recunoastem, exista o perceptie negativa a Jutitiei la nivel intern. Pe de alta parte, este obigatoriu ca cine se judeca in Romania sa obtina, calitativ, un act de Justitie precum cel obtinut la Paris sau in orice alta parte a Europei. Cele trei legi trebuie sa fie adoptate pana la sfarsitul lunii iunie. Ne straduim sa atragem interesul parlamentarilor pentru abordarea cat mai coerenta si rapida a acestor legi. Voi uza insa de toate parghiile constitutionale pentru a indeplini aceasta obligatie, pentru ca apoi sa trecem la implementare, care este aproape mai importanta. Pentru ca fara practica, degeaba avem legi.
Cum explicati perceptia negativa a independentei Justitiei tocmai in randul magistratilor?
Ceea ce a spus domnul Jonathan Scheele, ca 81% dintre magistrati nu cred in independenta Justitiei, este doar o parte dintr-un proiect mult mai vast, prin care Ministerul Justitiei a incercat sa afle opinia judecatorilor cu privire la insuficientele legislatiei actuale, tocmai pentru a putea perfecta aceste aspecte prin noile legi. Acest studiu are totusi si alte concluzii foarte interesante. De exemplu, 81% dintre judecatori considera ca sistemul judiciar este totdeauna sau frecvent corect. Partial, asertiunea domnului Scheele este corecta.
Cum schimba aceste trei legi atributiile excesive ale ministrului Justitiei din actuala reglementare?
Prin noile reglementari, ministrul Justitiei este degrevat de toate atributiile care ar putea duce la ideea unei eventuale infterferente in actul de justitie.
Ce a pastrat Ministerul Justitiei?
Ministerul Justitei a pastrat administrarea justitiei, asa cum prevede Constitutia acestei tari. Cel putin in actuala etapa, cand vrem sa restructuram totul aproape din temelii, este bine ca Ministerul Justitiei sa continue sa coopereze pentru o perioada de timp cu celelalte structuri ale puterii judecatoresti in ceea ce priveste partea materiala, cladiri, capital. O ruptura in acest moment ar putea pune in pericol intregul proces de reforma.
Care sunt semnalele UE?
Nu este afirmatia ministrul Justitiei, ci a partenerilor europeni, care ne-a fost repetata de foarte multe ori. Pe de o parte sa incepem concret reforma, dar pe de alta parte sa nu facem gesturi de vitrina, pentru ca ne referim la un sistem esential pentru un stat de drept, fata de care miscarile bruste nu pot face decat rau. Mai ales cu un sistem aflat in suferinte clare, deciziile luate peste noapte pot duce la un blocaj, la un colaps extrem de periculos al sistemului judiciar doar pentru ideea de a fi teribil.
Care este statutul ministrului Justitiei in CSM?
Are exact locul stabilit de Constitutie. El participa la lucrarile CSM si nu are drept de vot in aspectele care privesc masurile disciplinare sau cariera magistratilor. Sigur ca are drept de vot daca se desfiinteaza o instanta, de exemplu, sau daca se infiinteaza o instanta specializata. De ce asa? Pentru ca imediat dupa adoptarea acestor legi vom trece la formarea instantelor specializate in cauzele cu minori, dreptul muncii, proprietate intelectuala, drept comercial si faliment. Noi va trebui sa avem aceste instante cat se poate de repede. Avem nevoie ca macar acum sa cooperam toti pentru a avea judecatori pregatiti, sprijin logistic, sistem informatic, cladiri. Cel putin acum nu putem rupe aceste atributii de administrare. Nu aceste legi si cuvantul independenta sunt cheia. Sunt nenumarate aspecte practice, concrete care trebuie rezolvate. De exemplu, trebuie sa asiguram la nivelul tribunalelor 41 de structuri autonome pe drept comercial si legea falimentului. Imaginati-va ca acum ministrul Justitiei isi ia mana de pe aceasta sarcina. Ar fi acum CSM, inca neintrat in formalitatile de alegeri, apt sa gestioneze practic aceste obligatii? Ce s-ar intampla in aceasta perioada? Ar fi aberant ca ministrul Justitei sa vina si sa spuna ca strategia pe care din pacate o putem termina abia la aprilie 2005 sa fie ceruta viitorului CSM, pentru ca asa am decis noi. Cu tot riscul si cu tot respectul, eu nu fac acest lucru, indiferent de comentarii.
Ministrul Justitei ar putea influenta in viitor independenta sistemului judiciar?
Nu, si va argumentez: Ministerul Justitiei isi va desfiinta corpul de inspectori, o data cu adoptarea legii CSM. Practic, nu va avea parghiile necesare prin care ar putea sa se amestece. Din punctul de vedere al carierei, persoana judecatorului nu mai are nici o legatura cu Ministerul Justitiei. Nu vom face decat sa administram Justitia, asa cum prevede Constitutia. Vad ca nu se spune, dar bugetele instantelor, despre care se discuta atat, vor fi elaborate de minister, dar cu avizul CSM. Este clar ca, daca sistemul va functiona, CSM va prelua si bugetul instantelor, dar acum este necesar sa cooperam.
Exista vreo rivalitate cu privire la controlul Justitiei?
Noi am conceput aceste legi tocmai pentru a inlatura confuzia, care da nastere interpretarilor atat din interior, cat si din exterior. Nu este vorba de a avea un text de lege impotriva unei structuri, ci a avea o delimitare clara a competentelor in cadrul puterii judecatoresti si dupa aceea de a lucra in continuare. Nu putem sa ne gandim ca adoptam o lege care ne face rivali. Nu ne putem permite sa fim atat de exclusivisti in aceasta pledoarie. Este momentul coerentei, nu al separatiei. In ceea ce priveste atitudinea politica, trebuie sa ne dam seama ca suntem intr-un moment-cheie si ca, dintr-un gest cu iz politic, am putea bloca un intreg proces de reforma.
Caseta interviu
Independenta magistratilor nu e totala
Proiectul de lege al Romaniei pentru reforma justitiei, masura cruciala ceruta de Uniunea Europeana, nu va asigura independenta magistratilor, transmite agentia Reuters, citandu-l pe seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele. âIndependenta totala va fi garantata doar cand independenta bugetara va fi mai limpede", a spus Scheele. Criticii sustin ca proiectul legislativ trebuie imbunatatit pentru a reduce si mai mult implicarea ministrului Justitiei. Viorica Costiniu, membra a Aliantei pentru Justitie Europeana in Romania, sustine ca noua legislatie, care permite Ministerului Justitiei sa stabileasca bugetele tribunalelor si ministrului sa participe la intrunirile comisiilor privind masuri disciplinare, face ca judecatorii sa fie in pericol de a se confrunta cu presiuni politice. (Rador)
Independenta magistratilor nu e totala
Proiectul de lege al Romaniei pentru reforma justitiei, masura cruciala ceruta de Uniunea Europeana, nu va asigura independenta magistratilor, transmite agentia Reuters, citandu-l pe seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele. âIndependenta totala va fi garantata doar cand independenta bugetara va fi mai limpede", a spus Scheele. Criticii sustin ca proiectul legislativ trebuie imbunatatit pentru a reduce si mai mult implicarea ministrului Justitiei. Viorica Costiniu, membra a Aliantei pentru Justitie Europeana in Romania, sustine ca noua legislatie, care permite Ministerului Justitiei sa stabileasca bugetele tribunalelor si ministrului sa participe la intrunirile comisiilor privind masuri disciplinare, face ca judecatorii sa fie in pericol de a se confrunta cu presiuni politice. (Rador)
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc
Accept
