Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel mai important obiectiv cultural din Mehedinţi stă să cadă. Palatul Cultural “Theodor Costescu” arată ca după război. Ziduri fisurate, tencuiala căzută, geamuri sparte sau chiar lipsă. Marele om politic şi de cultură, Theodor Costescu, priveşte poate din ceruri năruirea operei sale, neputincios în faţa dezinteresului autorităţilor locale.
Cel mai important obiectiv cultural din Mehedinţi stă să cadă. Palatul Cultural “Theodor Costescu” arată ca după război.
Ziduri fisurate, tencuiala căzută, geamuri sparte sau chiar lipsă. Marele om politic şi de cultură, Theodor Costescu, priveşte poate din ceruri năruirea operei sale, neputincios în faţa dezinteresului autorităţilor locale. Nimeni nu pune umărul la salvarea acestui bastion al culturii. Doar politicienii, din patru în patru ani, se întrec în promisiuni. De 18 ani şi cei care au câştigat, dar şi cei care au pierdut s-au folosit de imaginea deplorabilă a Palatului. Nimeni nu şi-a bătut capul cu acest important edificiu. Nici viitorul nu sună prea bine. Putem spune că acestă clădire are un viitor sumbru. PRåBUŞIREA!
PARADOX. Construit în urmă cu 94 de ani, Palatul Cultural “Theodor Costescu”, era destinat teatrului. După Revoluţie, clădirea a început să cunoască un rapid proces de degradare, amplificat şi de neimplicarea şi nepăsarea factorilor de decizie ai oraşului în reabilitarea obiectivului. Prin acoperişul spart, apa se infiltrează nestingherită chiar şi în încăperile bibliotecii. Tencuiala a început să cadă, atât în interior, cât şi în exterior. Zidurile prezintă fisuri, geamurile sunt sparte sau chiar lipsesc. Pietonilor le este teamă să mai treacă prin preajma clădirii. Oricând pot fi loviţi de bucăţile de zid care stau să cadă.
După 1989, au apărut tot felul de oameni de afaceri şi politicieni care declarau în faţa ziariştilor că vor face şi vor drege, iar Palatul va reintra în circuitul cultural. Numai că nu s-a făcut absolut nimic, ba mai mult, au luat naştere tot felul de scandaluri care au bulversat întreaga lume culturală din judeţ. Abia în 2005 s-a reuşit alocarea a 8 miliarde de lei vechi din bugetul local pentru racordarea obiectivului la reţeaua termică a oraşului. Numai că degeaba este căldură înăuntru, dacă zidurile se năruie văzând cu ochii. “În 1965, Palatul a primit o centrală termică pe combustibil lichid, însă întreaga instalaţie s-a deteriorat, iar costurile de întreţinere şi funcţionare erau destul de costisitoare. În 2004 reprezentanţii primăriei au întocmit un proiect cu finanţare PHARE, pentru suma de 175 miliarde de lei, însă proiectul a căzut. Singura posibilitate a rămas doar bugetul local. Personal am un mare respect pentru acest bastion al culturii mehedinţene şi am dori readucerea lui în prim-planul cultural severinean. Construcţia a fost branşată la reţeaua de termoficare a oraşului, are o bună ventilaţie, iar instalaţiile termice şi electrice sunt moderne”, a declarat viceprimarul Severinului, Constantin Gherghe.
Citește pe Antena3.ro
THEODOR COSTESCU a trăit între anii 1864-1939, văzând lumina zilei în satul Coşteni - Gorj. A urmat cursurile Universităţii Bucureşti, secţia Fizică, sub îndrumarea prof. dr C.I. Istrati. În 1887 a fost profesor la Liceul Carol I Craiova, după care, din 1888, se stabileşte la Drobeta Turnu Severin. Începe construcţia Liceului Traian, dat în folosinţă în 1892, iar până în 1901 este directorul acestui liceu, când îşi dă demisia în faţa lui Spiru Haret, care, pe atunci, fiind Ministrul Învăţământului, nu a fost de acord cu acordarea unor burse elevilor săi. Între anii 1905-1907 deţine funcţia de prefect al judeţului Mehedinţi, timp în care construieşte 66 de şcoli, 12 biserici, 5 spitale şi termină construcţia a încă 22 de şcoli începute înaintea mandatului său. În 1906 a început construirea Băii Comunale, iar în 1908 construieşte Banca Comercială Română, terminată în 1927. În 1908 pune bazele “Societăţii Teatrului Oraşului Turnu Severin”, după ce în 1897 înfiinţează împreună cu I. Şt. Paulian corul “Doina”. Pentru activitatea sa, Theodor Costescu a fost decorat cu “Medalia pentru Merit” de regele Carol al II-lea. În 1939, Theodor Costescu moare, lăsând severinenilor o zestre de nemăsurat.
RENOVARE. Valery Stănescu, directorul Casei de Cultură Severin, care funcţionează tot în incinta Palatului Cultural “Theodor Costescu”, pare destul de optimist în viitorul construcţiei şi susţine că anul acesta vor fi accesate fonduri europene pentru renovarea edificiului. “Biroul de Integrare Europeană din cadrul Primăriei Severin s-a ocupat de realizarea unui proiect, astfel încât anul acesta vor fi accesate fonduri europene pentru reconstrucţia obiectivului”, a declarat Stănescu.
Construcţia palatului a durat cinci ani
În 1913 încep lucrările la Palatul Cultural, primarul de atunci al Severinului, Constantin Gruescu, obţinând locul cu titlu gratuit de la Divizia I a Armatei Române, ajutat şi de generalul Averescu. După 5 ani, construcţia era dată la roşu, însă pe timpul războiului lucrările se sistează. După război, Theodor Costescu a făcut un gest demn de urmat chiar şi în zilele noastre. Pentru a vedea Palatul Cultural dat în folosinţă, Costescu a luat tabla de pe propriile case şi a acoperit clădirea palatului. În acea vreme tabla valora 80.000 de lei. În 1924 se înfiinţează cinematograful, grădina de vară, biblioteca, restaurantul, sala oglinzilor.Tot în 1924, I.G. Bibicescu face o donaţie de 20.000 de volume bibliotecii din cadrul palatului şi alte 20.000 de volume către BCR.
